sâmbătă, 11 decembrie 2010

Adevarul.ro: VIDEO Rânca, aventură şi relaxare în Parâng

Oana Popescu

Zeci de trasee  cu frumuseţi  nebănuite te aşteaptă să le descoperi

FOTO: OANA POPESCU

Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi

Pârtiile de schi, peisajele de poveste şi cabanele primitoare fac din staţiunea gorjeană un loc perfect pentru vacanţa de iarnă. În inima Munţilor Parâng, înconjurată de versanţi şi păduri de conifere, Rânca e o destinaţie pentru iubitorii de aventură, dar şi pentru cei care vor să se retragă în mijlocul naturii şi să se bucure de linişte.

Odată ajunşi în Novaci, turiştilor li se deschide înainte orizontul mărginit de crestele munţilor, presărate cu poiene, brazi şi turme de oi. Aici, ciobanii fac brânza după reţete moştenite din moşi-strămoşi, iar vizitatorii sunt îmbiaţi şi cu o irezistibilă pastramă de oaie sau cu pâinea specifică zonei, al cărei miros îţi aminteşte de anii copilăriei, când bunicile coceau tot felul de bunătăţi în cuptoarele de pământ.

Pe Aceeaşi Temă

După ce parcurgi strada principală, străjuită de brazii înalţi, începe urcuşul spre staţiune. Drumul şerpuit te îndeamnă să faci mai multe popasuri, ca să te poţi bucura de zgomotele pădurii, de cântecul liniştitor al păsărilor, de clinchetul talăngilor şi de şipotul izvoarelor. Aerul curat te cheamă în adâncul munţilor, iar liniştea şi frumuseţea peisajului îţi dau impresia că nimic nu ar putea tulbura vreodată aceste locuri.

Printre pâlcuri de cabane

După 18 kilometri de mers cu maşina intri într-o altă lume. Opreşte-te la poalele staţiunii şi încearcă să cuprinzi dintr-o privire deschiderea din faţa ta. După câteva momente de euforie, începi să cauţi detalii şi toate te surprind, fie că e vorba de cântecul unei păsări, de brazii impunători cerniţi de nea sau de pajiştile acoperite de zăpadă; îţi vine să alergi şi să te baţi cu bulgări până cazi istovit.

Cabanele pierdute printre brazi şi oamenii primitori fac din ce în ce mai grea alegerea pentru cazare. Dacă eşti pretenţios, poţi trage la unul dintre hotelurile de trei sau patru stele. În schimb, dacă eşti genul care nu face nazuri, poţi opta pentru o cabană sau o pensiune în care te descurci singur. Acestea au bucătărie cu tot ce trebuie şi sală de mese, aşa că poţi să găteşti orice pofteşti. Ai de unde alege, întrucât la Rânca au fost construite, de-a lungul timpului, cam 600 de cabane bătute cu pietre de munte şi incrustate cu lemn masiv care te îmbie să le calci pragul. Hotelurile se impun prin măreţie şi bun gust, îmbinând designul modern cu arhitectura locală.

Pârtiile din Rânca sunt pline de turişti Foto: Oana Popescu

La Rânca se mănâncă bine, asta-i sigur. Vei fi încântat de bulzul preparat aici, dar şi de specialităţile din carne de porc sau de păstrăvul pus în folie la cuptor, precum şi de tocanul de oaie. Papanaşii cu smântână şi dulceaţa de afine sunt un desert delicios, fructele fiind culese chiar din împrejurimi. Proprietarii unităţilor de cazare te îmbie şi cu licori tradiţionale - afinată, vişinată, cireşată sau căpşunată.

După o masă copioasă, organismul are nevoie de o plimbare şi de o gură de aer curat pentru purificare. Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi, fiind marcate de salvamontişti. Una dintre cele mai cunoscute rute este cea către Vârful Păpuşa, cu o înălţime de 2.508 metri. Traseul porneşte de la Cabana Rânca şi se încheie la Curmătura Olteţului, durata parcurgerii acestuia fiind de aproximativ cinci ore.

Dacă aveţi noroc de vreme frumoasă, puteţi face o cursă off-road. Hotelul Onix a lansat un program cu trasee montane pe care le puteţi parcurge cu maşini de teren, la altitudini cuprinse între 1.700 şi 2.200 de metri. E o şansă perfectă pentru a vedea lacurile glaciare Petrimanu şi Gâlcescu, cascade, etajul de stufărişuri alpine şi câteva rarităţi ale naturii, printre care floarea-de-colţ şi zâmbrul, o specie de pin.
Aici poţi vedea şi capre negre, urşi, mistreţi, pisici sălbatice sau vulpi. Deasupra munţilor, acvilele şi corbii veghează împrejurimile, iar în staţiune şi în zonele din împrejurimi curenţii de aer sunt ideali pentru zborul cu parapanta.

Vârfurile Păpuşa, Măgura şi Cerbul se numără printre cele mai căutate locuri, iar motocicliştii nu ratează niciodată ocazia de a străbate pe două roţi Transalpina, drumul care traversează munţii. Pe timpul verii, turiştii pot practica şi mountain-bike.

Drumeţii spre lacurile glaciare



LOCALIZARE. Staţiunea înfiinţată încă din anul 1930 este situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, la altitudinea de 1.600-1.800 de metri, la 63 de kilometri distanţă de municipiul Târgu-Jiu.
ACCES. La Rânca se poate ajunge cu maşina, pe DN 67 C. Din Novaci, mai mergeţi 18 kilometri.
CAZARE. În zonă există circa 600 de cabane, pensiuni şi hoteluri. O cameră dublă la hotel costă între 150 şi 200 de lei pe noapte, iar o cameră dublă, între 200 şi 250 de lei.
ACTIVITĂŢI. Sporturile de iarnă sunt favoritele turiştilor. Puteţi închiria clăpari, beţe, şi schiuri cu 25 de lei pe zi, clăpari şi placă cu 30 lei pe zi şi sanie cu 10 lei pe zi. De asemenea, drumeţiile vă ajută să scăpaţi de stres. Puteţi admira lacurile glaciare Roşiile, Călcescu, Mija, Lacul Verde, vârfurile Parângului (Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul, Vârful Păpuşa, Parângul Mare) sau lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul şi Galbenul.
Traseele montane sunt supravegheate de Salvamont.
INFORMAŢII. Detalii despre staţiune şi despre cazare găsiţi pe site-urile www.ranca.org, www.rancaonline.com şi www.rancaonline.ro.

Încă o pârtie de schi

În lunile fără zăpadă, traseele pot fi parcurse uşor cu bicicleta Foto: Salvamont Gorj

Deocamdată, în staţiune există două pârtii de schi, una de nivel mediu, cu o lungime de 500 de metri, şi una pentru începători, lungă de 600 de metri, dotată cu instalaţie de teleschi, babyski, nocturnă şi sonorizare. În această iarnă va fi dată în folosinţă o nouă pârtie, amenajată pe unul dintre versanţii Vârfului Păpuşa. Cu o lungime de un kilometru, aceasta va avea şi instalaţie de teleschi.

Pârtiile din Rânca sunt ideale şi pentru pasionaţii de snow-board, iar schiorii experimentaţi pot opta şi pentru schiul de tură în împrejurimile staţiunii, atunci când nu există pericolul producerii avalanşelor. Spre deosebire de schiul alpin, în care se folosesc mijloace mecanizate pentru urcare, schiul de tură impune deplasarea pe schiuri atât în urcare, cât şi în coborâre, folosind propria forţă a schiorului.
Pentru copii, dar şi pentru cei care nu ştiu să schieze, la Rânca există şi două pârtii de săniuş.

Curse prin zăpadă

Deşi nu sunt chiar pe placul tuturor iubitorilor muntelui, ATV-urile şi snowmobilele pot fi închiriate de la centrele din zonă. O oră pe patru roţi costă între 80 şi 100 de lei pe oră, în funcţie de model şi de puterea motorului. Când ATV-urile nu mai fac faţă din cauza stratului mare de zăpadă, cea mai bună sursă de distracţie, adrenalină şi libertate rămâne snowmobilul. Pentru o cursă nebunească prin zăpadă, plătiţi între 120 şi 150 de lei pe oră.



joi, 2 decembrie 2010

Stiai de fortificatiile militare din jurul Bucurestiului?

Pentru cei curiosi, centura Bucurestiului este impanzita cu forturi militare si baterii intermediare din (aproximativ) 2,5 in 2,5 kilometri, inca de pe vremea regelui Carol.

Stiai de fortificatiile militare din jurul Bucurestiului?

Sa incepem cu un scurt istoric: pe motivul tensiunilor aparute intre Europa si a crizelor in relatiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, regele Carol apleaca urechea asupra unor studii care subliniaza nevoia fortificarii tarii si numeste o comisie prezidata de generalul Gh.Manu care sa puna pe hartie proiectul de fortificare al tarii.

Neexistand experienta in domeniu, initial se apeleaza la ofiteri germani din Marele Stat major prusian insa, in conditiile agravarii crizei diplomatice, Carol apeleaza la un specialist din Belgia, o tara neutra, Henri Alexis Brialmont.

Pe la inceputul verii din 1884, Brialmont finalizeaza planul fortificatiilor.

Planul fortificatiilor

Planul fortificatiilor din jurul Bucurestiului

Henri Alexis Brialmont organizeaza linia de centura a Bucurestiului cu o serie de 18 forturi si 18 baterii intermediare (sau Bastioane).

Acestea pot fi observate astazi,cu rabdare, pe Google Maps sau Wikimapia.

Google Placemarks

Google Placemarks cu fortificatiile

Constructia acestora dureaza aproximativ 20 de ani insa nu apuca sa fie testate in vreun razboi datorita inovatiilor militare aduse de armata germana la inceputul secolului 20, ele fiind dezarmate odata cu intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial.

Scari spre nivel subteran - Bateria 14-15

Scari spre nivel subteran - Bateria 14-15

In ziua de azi mai exista numai 17 forturi si 13 baterii intermediare, din cele 36 de construite, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de munitii.

Pe diferite forum-uri au aparut si cateva planuri cu unele tipuri de baterii intermediare , care le puteti vedea mai jos, ca sa va faceti o impresie despre configuratia acestora.

Schema baterie intermediara

Plan parter - Baterie intermediara

Plan etaj - baterie intermediara

Plan etaj - baterie intermediara

Pentru cei curiosi, majoritatea forturilor sunt acaparate de unitati militare care le folosesc pe post de depozite cu mici exceptii cum ar fi Fortul Jilava (care stiti ce este acum).

Daca va pasioneaza si doriti sa le vizitati, va sfatuiesc sa nu va duceti singuri, deoarece unele dintre ele au ajuns gazde pentru mici haite de caini.

Hol principal - Bateria 14-15

Hol principal - Bateria 14-15

De asemenea este necesar sa purtati o incaltaminte mai rezistenta (nu stii niciodata in ce poti calca) si sa aveti neaparat o sursa de lumina (lanterna, lampa pe cap).

Desi fortificatiile par solide, recomand totusi si o casca de protectie pentru ca in unele locuri peretii de caramida s-au surpat.

Capac turela baterie intermediara

Capac turela baterie intermediara

Puteti urmariti aici o galerie cu mai multe fotografii din cateva baterii intermediare.

Din pacate nu sunt luate masuri pentru restaurarea acestora si introducerea lor intr-un circuit turistic, in jurul Bucurestiului, desi sunt legate de o sosea si exista "in fata portii" electrificare pentru luminarea interioara a lor.

miercuri, 10 noiembrie 2010

JEAN MOSCOPOL-VREI SA NE-NTALNIM SAMBATA SEARA?

JEAN MOSCOPOL-VREI SA NE-NTALNIM SAMBATA SEARA?

As vrea intr-o seara sa ne intalnim
Dar nu stiu cand e mai bine sa iesim
Lunea n-are nici un rost
Marti e rau ca merge prost
Miercuri stii si tu ca e zi de post
Joi mi-e imposibil sa te intalnesc
Ca mananac cu un unchi pe care il mostenesc
Vineri nu se poate, nu
Ca postesc si eu si tu
Numai sambata putem sa ne dam randevu
Si daca ne place
Stam chiar pana in zori de zi

Versuri Loredana - Vrei sa ne intalnim sambata seara
Ca duminica putem dormi

Vrei sa ne intalnim sambata seara
Intr-o carciumioara la sosea
Unde canta-un pian si o vioara
Si unde nu ne vede nimenea
Perechi, perechi de amorezati stau la masa
Si nu vad nimic in jurul lor
Gurite iau drept consumatii
Ce le pasa
Daca isi fac juraminte de amor

Vrei sa ne intalnim sambata seara, iara

Intr-o carciumïoara la sosea


Asculta mai multe audio Muzica

Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase p

Marea Moartă de la Slatina, sat romanesc in Ucraina

reNu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase precum cele de lângă Marea Moartă, dar la fel de vindecătoare. La frontiera ucraineano-română, în orăşelul Slatina (Solotvino în ucraineană) există un lac, Kunigunda. Efectele apei sărate de aici nu sunt cu nimic mai slabe decât a celei din Marea Moartă.

Kunigunda este un cuvânt care provine din germană şi se pronunţă cu accentual pe al doilea “u”. Aşa a chemat-o pe regina germană, soţia cneazului Kievului, Iaropolka. În cinstea ei, mai târziu a fost numită una dintre minele locale de sare, a cărei soartă a fost destul de dramatică - în 1902, mina s-a prăbuşit la 20 m adâncime, iar pe acel loc s-a format lacul Kunigunda.

La Slatina se poate de ajuns parcurgând următorul traseu:

* De la Bucureşti se poate merge cu trenul până la Sighet, iar de acolo, trecând frontiera pe Podul Istoric, în 10 minute ajungi la Slatina. Asta în cazul în care Podul Istoric este deschis(momentan este închis);

* Se mai poate trece pe la vama Halmeu-Diakovo(Halmeu este în apropiere de Satu Mare), iar de acolo, de la vamă, de pe partea ucraineană trebuie de urmat traseul Vinohradiv-Tiaciv-Hust-Apşa de Jos-Slatina

* Sau de la Suceava până la Cernăuţi, de unde aveţi transport direct spre Slatina

La Slatina majoritatea locuitorilo sunt români, dar întâlneşti aici şi maghiari sau ucraineni. Este un orăşel multilingvist, aici se vorbeşte româna, maghiara, ucraineana, rusa. Localnicii ştiu foarte bine toate aceste limbi, aşa că nu au probleme în ceea ce priveşte comunicarea cu turiştii.

Cel mai potrivit anotimp pentru a vizita Slatina este vara, când localitatea este plină de turiştii veniţi atât din întreg spaţiul ex-sovietic, cât şi din Uniunea Europeană. Slătinencele frumoase, obiceiurile şi sărbătorile localnicilor sunt întotdeauna o minune pentru cei din “afară”. Oamenii sunt primitori, deschişi, dornici de a-ţi povesti file din viaţa lor mai mult sau mai puţin frumoasă.

Sursa: http://dincolodetisa.blogspot.com/2008/05/marea-moart-de-la-slatina.html

Harta tarifelor la schi în România

Autor: Cristina Somanescu | Sursa: Money.ro |

Accent Travel & Events a lansat ieri prima hartă interactivă a pârtiilor de schi din România. MONEY. ro a alcătuit lista preţurilor pentru o înnoptare în staţiunile montane autohtone, care au pârtii de schi practicabile.

Cu 60 de lei pe noapte poţi merge la munte în staţiunea Arieşeni, din judeţul Alba. Tariful este valabil până pe 20 decembrie şi include cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

O noapte pe Valea Blaznei te costă 90 de lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un complex turistic.

BIHOR

O înnoptare în Stâna de Vale te costă 90 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune de două margarete. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.

BRAŞOV

Dacă vrei să mergi la schi la Predeal, o înnoptare în staţiune te costă 60 de lei. În tarif intră cazarea într-o cameră dublă la un hotel de trei stele din staţiune. Preţul este valabil până pe 23 decembrie.

O noapte în staţiunea Poiana Braşov te costă 50 de lei. Preţul este valabil până pe 15 decembrie şi acoperă cazarea într-o pensiune de trei margarete.

Cu 70 de lei pe noapte mergi la munte în staţiunea Săcele. Tariful include cazarea într-o pensiune de trei margarete.

O înnoptare în staţiunea Bran ajunge la 45 de lei. Tariful este valabil până pe 25 noiembrie şi acoperă cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.

CLUJ

90 de lei te costă o noapte la Muntele Băişorii. În tarif intră cazarea într-o cameră single la o pensiune din Munţii Apuseni. Tariful este valabil până pe 31 octombrie.

CARAŞ-SEVERIN


O înnoptare în staţiunea Muntele Mic te costă 80 de lei. Tariful include cazarea în cameră dublă dintr-o cabană şi demipensiune, şi este valabil până pe 30 octombrie.

Dacă vrei să mergi la schi în staţiunea Semenic, o cameră dublă (două locuri) dintr-un hotel ajunge în această perioadă la 150 de lei.

GORJ

O înnoptare la Rânca ajunge la 100 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune. Tariful este valabil până pe 31 ianuarie 2011.

HARGHITA

Dacă mergi la schi în staţiunea Harghita Băi, o înnoptare într-o pensiune de trei margarete te costă 60 de lei. În preţ intră şi demipensiunea.

Dar dacă vrei să mergi la Bucin, o noapte într-o pensiune te costă 54 de lei. Tariful acoperă şi demipensiunea.

Tot în Harghita, la Topliţa, o noapte într-o cameră single te costă 85 de lei. Tariful este valabil până la sfârşitul anului.

O înnoptare la Izvorul Mureşului ajunge la 75 de lei. În preţ intră cazarea într-o pensiune de lângă pârtia de schi Izvorul Mureş şi demipensiunea.

Dacă vrei să schiezi la Băile Homorod, o înnoptare la o pensiune de aici te costă aproximativ 76 de lei. Tariful acoperă cazarea şi demipensiunea.

HUNEDOARA

O înnoptare la Cheile Buţii ajunge la 120 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-o cabană de două margarete.

Dacă vrei să mergi la schi la Straja, o cameră dintr-o pensiune din staţiune te costă 80 de lei pe noapte. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă şi e valabil până la sfârşitul lunii octombrie.

O înnoptare la o pensiune de două margarete din Parâng te costă între 30 de lei şi 90 de lei, funcţie de facilităţile oferite. Preţul este valabil până la 1 decembrie.

MARAMUREŞ


O înnoptare într-o cameră single la Borşa te costă 60 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie.

Dacă vrei să mergi la munte la Cavnic, o înnoptare pentru două persoane la un hotel de trei stele la baza pârtiei Roata ajunge la 120 de lei. În preţ mai intră şi demipensiunea.

MUREŞ


O înnoptare în staţiunea Sovata te costă 65 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie pentru minimum trei zile de cazare. În preţ intră cazarea într-o cameră standard dintr-un hotel de două stele.

NEAMŢ

O noapte în staţiunea Durău te costă 80 de lei. În preţ intră cazarea în cameră dublă fără mic dejun. Tariful este valabil până pe 15 decembrie.

PRAHOVA

O înnoptare în staţiunea Azuga te costă 60 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-un hotel. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.

Dacă vrei să mergi la Buşteni, o înnoptare se ridică la 85 de lei. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă într-un hotel de două stele din staţiune. Tariful este valabil până pe 17 decembrie.

O noapte în Sinaia ajunge la 112 lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un hotel de două stele.

SIBIU

O noapte la Păltiniş te costă între 105 de lei şi 159 de lei, funcţie de facilităţile oferite de hotelier. În preţ intră cazarea în cameră single într-un hotel de trei stele din staţiune.

Dacă vrei mergi la schi la Bâlea Lac, o înnoptare la o cabană de trei margarete ajunge la 105 lei.

SUCEAVA

O înnoptare la Gura Humorului pentru două persoane ajunge la 70 de lei în această perioadă. În preţ intră cazarea în cameră dublă dintr-o vilă. Tariful este valabil până la 21 decembrie.

Dacă vrei să schiezi la Vatra Dornei, o înnoptare într-o cameră dublă ajunge la 70 de lei.

Sursa: http://www.money.ro/harta-tarifelor-la-schi-in-romania_734836.html

duminică, 31 octombrie 2010

Față de autorități B.O.R are onoare – Învăţătoarea renunţă la greva foamei: Preafericitul Ioan mi-a spus că aş putea muri şi nu ar fi bine pentru sufl

Învăţătoarea Cristiana Anghel a decis să renunţe la greva foamei. Învăţătoarea a anunţat că de luni va intra într-un regim normal de viaţă şi alimentaţie. Ea se află în a 68-a zi de protest.

„Am decis să renunţ pentru că am primit vizita Preafericitului Ioan de Harghita şi Covasna, care a venit la mine în calitate de om căruia îi pasă de celălalt om. Mi-a spus că dacă trec un anumit prag, pot să mor. Ceea ce nu ar fi bine pentru sufletul meu. Mi-a spus că putem lucra şi altfel pentru a ne face auziţi de autorităţi“, a declarat învăţătoarea Cristiana Anghel pentru Antena 3.

miercuri, 28 iulie 2010

Dacia, aproape de final cu noul Logan. Nume de cod X52

Autor: Alexandru Anghel

Renault şi Automobile Dacia se află la jumătatea proiectului pentru modelul ce va înlocui în 2012 actuala Dacia Logan, maşină care a vândut mai mult de 1,25 milioane de unităţi, socotind cele şase modele dezvoltate pe aceeaşi platformă tehnică.
Astfel, cea mai mare parte a celor 54 de furnizori locali şi 134 de furnizori externi negociază cu Renault contractele pentru furnizarea de componente pentru viitorul model sau deja desfăşoară teste şi încep implementarea şi modificarea fluxului de producţie, după ce au colaborat la concepţia pieselor.
La fel ca şi în cazul X90, actualul model Logan, şi detaliile despre X52, viitoarea generaţie Logan, sunt păstrate secrete, astfel încât furnizorii nu ştiu cum va arăta viitoarea Dacia, singurele imagini disponibile fiind cele generate pe computer de pasionaţii mărcii.
În ceea ce priveşte detaliile tehnice, cu siguranţă există modificări.
"Avem proiecte noi şi cu VW, şi cu Renault. În cazul viitorului model Dacia avem în principiu aceleaşi motorizări, cu mici schimbări. Au devenit mai performante, cu emisii de carbon şi consum de combustibil mai scăzute", a declarat Cătălin Tischer, directorul general al Mahle, care produce filtre de aer pentru motoare.
Mahle produce filtre de aer şi pentru SUV-ul Duster. Astfel, la următoarea generaţie Dacia ar putea introduce motoare cu puteri superioare. Utilizând aceeaşi arhitectură a motoarelor K7 de 1,4 litri şi 1,6 litri cu alimentare pe benzină, Renault şi Dacia ar putea modifica anumite elemente ale grupului motopropulsor care să permită atât reducerea consumului, cât şi a emisiilor de noxe
Continuare: http://www.zf.ro/companii/dacia-aproape-de-final-cu-noul-logan-nume-de-cod-x52-6732196

România dublează numărul de burse pentru R. Moldova

România dublează numărul de burse pentru R. Moldova
sursa: romania-actualitati.ro
foto: Agerpres


Iniţial, ministerul educaţiei a anunţat un număr de 2150 de burse disponibile pentru acest an, însă printr-o hotărâre de guvern, acest număr a fost suplimentat cu încă 2850 de burse, informează romania-actualitati.ro

Guvernul de la Bucureşti a dublat numărul de burse oferite elevilor şi studenţilor din Republica Moldova.

Iniţial, ministerul educaţiei a anunţat un număr de 2150 de burse disponibile pentru acest an, însă printr-o hotărâre de guvern din 22 iulie, acest număr a fost suplimentat cu încă 2850 de burse.

Astfel, totalul de burse oferit studenţilor basarabeni în acest an s-a ridicat la 5000.

Este cel mai mare număr de burse oferit de Bucureşti tinerilor basarabeni până acum, România fiind prima ţară din UE care oferă un număr atât de mare de burse unei alte ţări.

Executivul a alocat din fondul de rezervă mijloace financiare pentru a acoperi valoarea burselor pentru lunile octombrie-decembrie, urmând ca de la 1 ianuarie 2011 toate cele 5000 de burse să fie prevăzute în bugetul ministerului educaţiei.

Studenţii din Republica Moldova îşi pot depune dosarele pentru admitere la consulatul român de la Chişinău, dar şi la cele două consulate noi deschise recent la Bălţi şi Cahul.

O comisie a ministerului educaţiei de la Bucureşti primeşte dosarele până la sfârşitul acestei luni.

Consulatul României de la Cahul a anunţat printr-un comunicat că în zilele de 21-23 iulie, cât Comisia ministerului educaţiei a recepţionat dosarele de la studenţii din sudul Republicii Moldova, au fost depuse 419 solicitări de plecare la studii.

Începând cu data de 24 iulie Comisia a venit la Chişinău şi din chiar dimineaţa zilei consulatul României, unde sunt primite dosarele, a fost asaltat de sute de tineri însoţiţi de părinţi.

Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, a declarat anterior că termenul de depunere ar putea fi prelungit în funcţie de fluxul de solicitanţi.

În primăvara acestui an autorităţile de la Chişinău au semnat un acord de cooperare cu Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, acord care nu a mai fost semnat de ani de zile din cauza reticenţei fostei guvernări comuniste.

luni, 12 iulie 2010

In the land of Dracula, a property revamp: Prince Charles renovates Transylvanian home

By Vanessa Allen
Among the Prince of Wales's outlays is the latest addition to his property portfolio in Transylvania.

Charles is expected to use the 150-year-old five-bedroom house in remote Romania as an isolated holiday retreat, and it will be used as a guesthouse when he is not in residence.

Renovations on the house and an adjoining stable are now nearing completion, including ensuite bathrooms and underfloor heating.

Old haunt: The farmhouse in Viscri, Transylvania, that Charles bought in 2006 and turned into a guesthouse

Old haunt: The farmhouse in Viscri, Transylvania, that Charles bought in 2006 and turned into a guesthouse

Fit for a future king: Inside the 18th century farmhouse in Viscri, now restored as a guest house after it was purchased by Charles

Fit for a future king: Inside the 18th century farmhouse in Viscri, now restored as a guest house after it was purchased by the Prince of Wales

The prince's new neighbours include wolves, lynxes and several brown bears, who forage for food in his 37-acre grounds and the surrounding wilderness.

The house is in the village of Zalanpatak, which is said to have been founded by one of the prince's Transylvanian ancestors in the 16th century.

A home to 'relax in': Charles is expected to visit the property later this year, once the renovations have been completed

A home to 'relax in': Charles is expected to visit the property later this year, once the renovations have been completed

It has been claimed that Britain's Royal Family can be traced to Vlad the Impaler, the real-life ruler who inspired Transylvania's Count Dracula vampire legend.

Charles, first visited Transylvania in 1998 and has bought three properties there, including the Zalanpatak house and a £43-a-night guesthouse in the village of Viscri.

Traditional farming and building techniques used in the area are said to have inspired his plans for Poundbury, the Dorset village created by his Duchy of Cornwall.

He has since sold a manor near the medieval town of Sighisoara, while the Viscri and Zalanpatak guesthouses are managed by Count Tibor Kalnoky.

Count Kalnoky said Charles wanted the Zalanpatak house as 'a home to relax in, in an environment that is comfortable'.

The prince is expected to visit the property later this year, once the renovations have been completed.

He bought the Viscri house in 2006 and the Zalanpatak property in 2008, and has campaigned for the area to be protected by sustainable development.

In a speech in Viscri in 2008, he praised the region for 'the sheer beauty of the landscape, the unspoilt nature of the villages, the churches, the extraordinary atmosphere of somewhere which is timeless'.

Read more: http://www.dailymail.co.uk/news/article-1290172/Prince-Charles-renovates-Transylvanian-home.html#ixzz0tStSoBUZ

marți, 18 mai 2010

Şi poliţiştii harghiteni protestează la Bucureşti

O delegaţie a poliţiştilor din cadrul Biroului Teritorial Harghita (BT) al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din MAI participă la mitingul de protest organizat, astăzi, în Bucureşti. ,,Poliţiştii care vor participa la miting se află în timpul liber, astfel încât activitatea IPJ Harghita se va desfăşura în parametri normali, serviciile oferite comunităţii neavând de suferit", se arată într-un comunicat de presă semnat de preşedintele BT Harghita al SNPPC, comisar şef de poliţie Mihai Păr.
Potrivit comunicatului, sindicaliştii din MAI au avut o întrevedere de lucru, săptămâna trecută, cu reprezentanţi din conducerea Ministerului, la solicitarea sindicatelor, pe fondul măsurilor de austeritate anunţate de Executiv.
Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/

Adevarul: Târgu-Mureş: Aeroportul se vrea internaţional

  • Ionuţ Mărian

Târgu-Mureş: Conducerea Aeroportului Transilvania vrea să includă aeroportul în reţeaua TEN-T

Târgu-Mureş: Conducerea Aeroportului Transilvania vrea să includă aeroportul în reţeaua TEN-T

Conducerea Aeroportului Transilvania nu a renunţat la ideea ca într-o zi aerogara să devină aeroport internaţional.

După ce a primit un refuz de continuare a investiţiilor din partea ministrului Radu Berceanu, directorul aeroportului a contactat toţi parlamentarii mureşeni pentru a le cere ajutorul. Ştefan Petru Runcan aşteaptă de la aleşii mureşeni să susţină, mâine, în Parlament cauza de includere a aeroportului în reţeaua TEN-T.

Sursa: Adevarul http://www.adevarul.ro/locale/targu-mures/Targu-Mures-_Aeroportul_se_vrea_international_0_263973951.html

vineri, 14 mai 2010

Topliţa - Gura Secului, ceremonie militaro-religioasă comemorativă

Ieri, 13 mai 2010, de Înălţarea Domnului la Cer, topliţenii, oameni din zona Topliţei şi distinşi invitaţi, după ce au participat la Sfintele Liturghii de Ispas în lăcaşurile de cult, s-au deplasat într-un loc sacru, încărcat de istorie românească, la Gura Secului, la Monumentul-Mausoleu sub a cărui lespede îşi au odihnă veşnică cei 771 de ostaşi-eroi căzuţi în luptele de eliberare a Ardealului în Primul Război Mondial.

Aici s-a desfăşurat un ceremonial religios şi militar de comemorare a eroilor neamului românesc şi au depus coroane de flori, în semn de recunoştinţă veşnică pentru cei care au murit pentru ţară şi popor, reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, consilieri locali şi judeţeni, reprezentanţi ai localităţilor din jurul Topliţei, ai unităţilor militare, poliţiei, jandarmeriei, şefi de instituţii, agenţi economici, reprezentanţi ai partidelor politice şi ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în retragere şi rezervă etc.
Garda de Onoare, formată din militari ai Brigăzii 61 Vânători de Munte ,,General Virgil Bădulescu", a dat onorul pe parcursul întregii manifestări.
La ora 12,00, în timp ce se trăgeau clopotele în toate lăcaşurile de cult, în acordul Marşului de Întâmpinare au fost primite oficialităţile, după care muzica militară a intonat Imnul de Stat al României.

A urmat o slujbă religioasă de pomenire a Eroilor neamului românesc căzuţi pe câmpurile de luptă, săvârşită de un sobor de preoţi.
Despre însemnătatea Zilei Eroilor şi despre cei care şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de bătălie au vorbit domnii Valentin Şimon, viceprimarul municipiului Topliţa, şi Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Printre altele, viceprimarul municipiului Topliţa a spus: ,,În aceste momente se cuvine să ne îndreptăm atenţia către ostaşii români, cadrele din structurile de apărare şi siguranţă naţională care au obligaţia ca şi în viitor să cinstească gloria de luptă a înaintaşilor noştri, să vegheze la independenţa şi suveranitatea României".
După un moment de reculegere, în ritmurile Imnului Eroilor au fost depuse coroane de flori, majoritatea roşii, pe ramuri de brad, pe a căror benzi tricolore s-a putut citi ,,Glorie eternă eroilor neamului românesc".
Ceremonialul de la Monumentul-Mausoleu de la Gura Secului s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi a muzicii militare în aplauzele celor prezenţi.
Participanţii la manifestare s-au deplasat apoi pe platoul din apropierea Monumentului, unde s-a desfăşurat tradiţionalul maial de Ispas al topliţenilor. Aici, pe o scenă în aer liber s-a desfăşurat un bogat şi divers spectacol folcloric.

Şi-au dat concursul artiştii Ansamblului Artistic Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor" al Centrului Cultural din Topliţa şi dansatorii din Bilbor. Au fost aplaudate la scenă deschisă suitele de jocuri bărbăteşti şi de perechi din Topliţa, de pe Valea Mureşului, din Câmpia Transilvaniei, Bilbor şi Moldova. De asemenea, au fermecat prin glasurile lor soliştii vocali Alexandra Stoica, Loredana Marcu, Ilie Ciprian, Ramona Marcu, Dragomir Raita, Carmen Antal Cujbă şi Alexandru Oltean.
N-au lipsit mititeii, grătarele, berea rece şi toate ingredientele specifice unei serbări câmpeneşti. Autor: VASILE GOTEA
Sursa: Informatia Harghitei

duminică, 25 aprilie 2010

Ploieşti. Cafenele retro în tramvaie de epocă

retro

Foto: Antena 3

Cafenele retro în tramvaie de epocă. Aceasta este ideea autorităţilor din Ploieşti, care au recondiţionat două tramvaie vechi de peste 80 de an. Primul dintre ele a fost montat deja în centrul oraşului, spre bucuria ploieştenilor.

Cele două tramvaie au fost aduse de autorităţile ploieştene din Austria. Ele au fost recondiţionate, astfel încât să-şi păstreze atmosfera anilor `20. Interiorul este din lemn şi multe dintre piese sunt cele originale.

Primul tramvai de epocă a fost deja montat în parcul din centrul Ploieştiului.

Antena 3



sâmbătă, 24 aprilie 2010

Situaţiile extreme pot da naştere la atitudini extreme

În mod justificat există, în rândul populaţiei din judeţ, mai cu seamă în rândul populaţiei din zona de Nord a judeţului, o stare de nemulţumire şi neîncredere. Criză economică în sus, criză economică în jos, chestiunea este că dacă nu se vor relua lucrările la modernizarea drumului european, respectiv a DN 12 de la Sf. Gheorghe la Reghin şi mai ales pe tronsonul Topliţa - Reghin şi pe DN 15 de la Topliţa spre Borsec, care în momentul de faţă sunt impracticabile, vom asista la ieşirea oamenilor în stradă şi blocarea acestor drumuri.

De toate aceste nemulţumiri, deputatul Mircea Duşa, vicepreşedinte în Camera Deputaţilor, nu este câtuşi de puţin străin. Drept urmare - după cum ne-a informat - în ziua de miercuri, 21 aprilie a.c., a avut o discuţie cu directorul general al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri, ocazie cu care s-a stabilit ca în cursul săptămânii viitoare să se plătească integral datoria pentru lucrările executate în anul trecut şi, imediat, să reînceapă lucrările lăsate de izbelişte în luna decembrie 2009, mai ales pe tronsonul Topliţa - Reghin, pe care nu s-a lucrat deloc.
Referitor la DN 15 - spunea d-l Duşa - s-au aprobat banii pentru reparaţiile capitale pe porţiunea din intersecţia Staţiei PECO din Topliţa până la Monumentul de la Secu. În funcţie de suma aprobată, se preconizează realizarea unui covor continuu de asfalt, iar pe porţiunea pentru care nu vor mai ajunge banii pentru covor asfaltic se vor face plombări.
D-l vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Mircea Duşa, şi-a exprimat speranţa că Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri se va ţine de cuvânt şi va începe lucrările aşa cum a promis, în caz contrar va interveni atât cât va fi nevoie pentru ca aceste lucrări să se reia şi să se finalizeze.

AURELIA ILUŢ

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/articole.html

luni, 19 aprilie 2010

Speranţa Topliţei stă în turism

Autor: Adrian Teacă

În centrul municipiului Topliţa, judeţul Harghita, se ridică o clădire spectaculoasă (foto dreapta), la care ar jindui orice oraş mare din România. În 2008, era doar un cofraj sumbru de beton. Fusese începută de mult, dar niciodată nu s-au găsit bani pentru a fi terminată. Ei bine, în mai puţin de doi ani, impozanta clădire a fost gata, fi nisată şi dotată, devenind un fel de emblemă a municipiului. Deloc întâmplător, acest proces a început îndată ce noul primar a câştigat alegerile. Stelu Platon (foto mare), primul primar liberal din istoria Topliţei, a avut această ambiţie, şi a câştigat pariul. Cu el însuşi, în primul rând. Astăzi, în acest adevărat centru politic, administrativ şi cultural, se află şi Primăria, şi instituţiile deconcentrate, şi o bibliotecă foarte bine dotată, şi o superbă sală de spectacole, recent inaugurată. „Eu am fost, timp de două legislaturi, consilier municipal în Topliţa. Ştiu bine ce probleme are localitatea, ce ar trebui să fac şi care sunt priorităţile. De aceea, să nu vă miraţi dacă o să afl aţi că avem foarte multe proiecte, unele deja începute, pentru altele căutăm fonduri. Pentru că şi problemele în Topliţa sunt enorm de mari. S-au închis fabrici, s-au pierdut locuri de muncă, avem şomaj de 10 la sută, iar veniturile la buget s-au subţiat. Dar căutăm alte resurse fi nanciare, fi e de la judeţ, fi e de la Guvern, fi e din programe europene”, ne spune primarul. Şi începe să ne expună ce are în agendă.

Agenda unui primar ocupat

A refăcut esplanada în jurul Casei de Cultură. Are în lucru şapte blocuri, pentru reabilitare termică, unele aproape gata. „Asta pentru că ne-am mişcat repede. Alţii nici n-au început anvelopările. Am lucrat bine cu asociaţiile de proprietari, oamenii au înţeles că vor avea de câştigat, mai ales că zona noastră e destul de friguroasă, am reuşit să punem şi noi, Primăria, banii pentru aceste proiecte, cota de 30 la sută...” Luna viitoare va fi gata un bloc cu 34 de apartamente, pentru cazuri sociale. Şi va începe lucrul la alte 20 de locuinţe sociale. Curând, pe 1 mai, locuitorii Topliţei vor avea o nouă hală agro-alimentară. „Am reuşit să fac un parteneriat cu cei de la Plus, să reconstruiască piaţa pe banii lor, şi să-şi facă acolo şi propriul magazin. Iar hala va fi în proprietatea Consiliului Local, aşa a fost înţelegerea”, mai zice primarul, care e departe de a încheia lista proiectelor sale. Recent, Primăria a recepţionat conducta de gaz care vine de la Gheorgheni. 42 de kilometri. Se lucrează de zor la reţeaua de distribuţie a gazului în intravilan. Aşa că, spre sfârşitul acestui an, topliţenii ar putea trăi un moment istoric: vor avea gaz în locuinţe! Ce mai are în lucru Primăria? Extinderea reţelei de canalizare (acum există doar în zona centrală). Refacerea trotuarelor. Reabilitarea Parcului Central (foto stânga) (cofi nanţare de la Ministerul Mediului). Şi, cel mai important, s-a depus un proiect la Agenţia de Dezvoltare 7 Centru, valoarea acestuia fi ind de nu mai puţin de 10,7 milioane de euro. Proiectul e foarte ambiţios, dacă ne gândim că ar trebui asfaltate 41 de străzi, plus un centru social şi un azil, plus un sistem de supraveghere video în oraş, cu 60 de camere wireless! Proiectul este eligibil - ne asigură domnul Platon -, e la Ministerul Mediului, se aşteaptă banii de la Uniunea Europeană (UE). Şi tot în 2010, care pare să fi e anul marilor investiţii pentru Topliţa, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) va reface şi DN 12 (foto jos), care trece prin oraş şi este, putem confi rma, un dezastru. În sarcina Primăriei va sta reabilitarea trotuarelor pe acest tronson.

Economie de criză

Topliţa trăia, cândva, de pe urma uriaşei Platforme de Industrializare a Lemnului, una din cele mai mari din ţară. Nu mai puţin de 6.000 de oameni lucrau, în 1989, pe această platformă, mulţi venind din comunele apropiate. Astăzi, mai lucrează aici... 250! Între timp, au mai apărut fi rme mici de prelucrare a lemnului, majoritatea gatere, care fac ceva export de cherestea. Unele s-au închis, pentru că piaţa europeană e şi ea în criză şi nu mai cere atâta lemn. Urmarea? Alţi şomeri. Mulţi dintre ei au ales să plece afară, la muncă, dar e tot mai greu şi acolo. Mai sunt două mici fabrici, una de tricotaje, cu capital românesc, alta de încălţăminte, a unui italian. Partea proastă este că şi Fabrica de lapte de la Remetea a dat faliment. Asta înseamnă că fermierii din zonă nu prea au ce să facă cu laptele, deşi au destule vaci şi oi. Primăria le-a pus acestora la dispoziţie păşuni, în urma unor licitaţii, dar valorifi carea laptelui şi a cărnii rămâne marea problemă. Şi totuşi, primarul Stelu Platon rămâne optimist, şi se gândeşte tot mai serios că şansa municipiului poate fi turismul. În Topliţa sunt două ştranduri cu apă mezotermală, la 27 grade Celsius. Unul a fost retrocedat, celălalt a rămas la Primărie, cu un statut încă neclar. Ar trebui investiţii serioase şi aici, ca să se valorifi ce această bogăţie pe care stă oraşul. Mai ales că, în conformitate cu studiile de fezabilitate făcute recent, ar exista, la adâncimea de 1.000 de metri, ape termale la temperatura de 50 de grade! Dacă adăugăm cele două pârtii de schi, bine dotate, şi zecile de pensiuni agro-turistice care au apărut în zona periurbană, putem conchide că Topliţa are, într-adevăr, un potenţial turistic remarcabil.
Nu e uşor să conduci un municipiu cu 16.000 de locuitori (peste trei sferturi români), mai ales când acesta e foarte întins. Din acest motiv, de pildă, cele 3 licee şi cele 3 şcoli generale au unităţi în cartierele periferice, ca să nu fi e puşi pe drumuri copiii. Mai ales că drumurile... sunt cum sunt. Topliţa are, conform spuselor primarului, 75 de kilometri de drumuri neasfaltate!! Şi nici în Consiliul Local nu are primarul cine ştie ce sprijin de la propriul partid. Din 17 consilieri, 9 sunt de la PSD (inclusiv unul din PNG, care a fost ales viceprimar), 3 sunt din PNL, 3 din PD-L şi 2 din UDMR. Dar nici confi guraţia politică a consiliului, nici starea jalnică a infrastructurii, şi nici criza care a „răvăşit” economia, şi aşa fi ravă, a Topliţei, nu par să-l „sperie” pe primar, care nu ascunde că e un om foarte ambiţios. Şi, ca un „argument” suplimentar, ne povesteşte cum a ajuns să candideze la Primărie, deşi puţini îi dădeau şanse. „M-a convins - ne spune - colegul meu liberal Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Care a trimis o echipă de la facultatea de sociologie de acolo, să facă un sondaj de opinie în Topliţa. Iar sondajul s-a adeverit total! Şi scorul din primul tur, şi din turul doi, când am câştigat „la mustaţă”! De aceea, vă spun, nu mă las, topliţenii care m-au ales merită o viaţă mai bună, măcar în ce priveşte confortul urban. Şi mă voi bate pentru asta.”

Sursa: http://www.condeiulardelean.ro/articol/speranta-toplitei-sta-turism