Harghita Turism

Tolerance.ro: Romania determined to block Serbia's candidate bid to the EU because of the invention of “Vlach” language

2012-02-24T10:22:00.000-08:00

Romania is determined to block a positive decision on the status bid of Serbia regarding its candidacy to the European Union due to the lack of minority rights for the Romanians in Timoc region, according to Danas, a Belgrade based daily newspaper, Tolerance.ro reports .

The news reached top Serbian officials on Thursday as they were preparing to meet with visiting German Foreign Minister Guido Westerwelle.

"The Romanians have announced they will block the candidacy over the “Vlach” issue. That cast a huge shadow on the already difficult talks with Westerwelle" unnamed sources were quoted according to Danas newspaper.

They also said that there will be "immediate engagement in intensive communication" with the friendly neighbor - one of five EU member-states that have not recognized the ethnic Albanian unilateral declaration of independence.

Romania is determined to block a positive decision on the status bid of Serbia regarding its candidacy to the European Union "unless steps are taken urgently to improve the position of the Romanian (Vlach) minority in Serbia".

The beginning of 2012 Serbian authorities has continued the plan to invent and standardize a new language “the Vlach language”. The so called Vlachs in Timoc region speak Romanian but they were not alowed to learn it in school.

Romanian leaders in Timoc (Eastern Serbia) were asking for many years their civil and political rights as minority: the opening of Romanian schools (or Romanian lessons in schools) andRomanian orthodox churches in Timoc , giving those people civil and cultural rights (such as access to mass-media in the mother tongue).

Source: Tolerance.ro

Daniel Gheorghe: The road for EU integration of Serbia, Cyrillic approaches. Stalin invented ”Moldovan” language, Serbia invents “Vlach” language

2012-02-24T10:19:00.000-08:00

YouthVoice.ro: Daniel Gheorghe: The road for EU integration of Serbia, Cyrillic approaches. Stalin invented ”Moldovan” nation and language, Serbia invents “Vlach” nation and language...

One of the most controversial issues of the European affairs is the creation of fictive national identities in order to assimilate different minority groups inside and extreme nationalist state. This anti-democratic practice was first time elaborated during Stalin totalitarian communist regime. The technique has the purpose to gain and maintain the state control over large spaces and over different nations by using force and persuasion in a large scale strategy. This is done by dividing peoples and nations.

The Stalinist example of ”Moldovan” nation and language Stalin, during his terror over the eastern Romanian lands like Bessarabia, developed in the labs of the soviet communist party the so called “Moldovan” nation. This was in reality a fictive nation invented from political and anti-Romanian reasons. In order to understand they are different than Romanians, this new ”nation” needed to have a different language... and since they could not take Russian as mother tongue very fast, the Soviets propagated the idea that the language of the inhabitants of Bessarabia is ”Moldovan”...

The same ”scientific” technique -postmodern approaches Presently, in this postmodern and apparently free Europe this scenario is repeating. Serbia, a candidate for EU membership, neighbour and “historical friend” of Romania, is practicing a constant state policy of dismantling the important Romanian community from the Timoc and Crajna regions in Eastern Serbia.

There are after independent estimations more than 250.000 Romanian ethnics in Eastern Serbia called by the Serbs as “Vlachs”. The Romanian minority based in Eastern Serbia live in the same traditions, language, origin and legacy with their brothers from modern Romania. The purpose to call them “Vlachs” aims to identify them as other ethnic group than the one they are representing. The lack of fundamental rights is a cruel reality when we are speaking about the Romanians from Timoc region. Hunted by the Serbian state, forgotten by the Basescu’s administration of Romania, this minority is struggling for ethnic surviving.

Despite all the Serbian-Romanian treaties and despite all the assurances from the Serbian president and from the Belgrade Government that they plan to give all the necessary rights to Romanians in Timoc, the situation of those forgotten Romanians is getting worse. With all the commitments regarding the rights of minorities taken by the Serbian policy makers on the road to European integration, the reality of the practice on the field of dealing with national minorities is telling us a different story.

The invention of the “Vlach” nation using the old Bolshevik model is a significant obstacle towards the democratization of Serbia and a very unfaithful act on the relation with Romania, a country which has many political ties with Serbia and which has a long history of bilateral relations with this south-western neighbour. There are no “Vlach” people and there cannot be any Romanian language written with Cyrillic alphabet (“Vlach language”) .

More than this diversion with this fictive nation, there are other aspects of violating the international conventions on the protection of minorities such as the involvement of the state authorities in the issues of self-organization of the Romanian minority in Serbia. This illegal policy of forced control over the civil organizations is a proof that Serbia is still having big problems with breaking with the authoritarian past.

We think that the situation of Timoc and Crajna must be dealt as a European political issue and this unpleasant problem is necessary to be put on the attention of the European Parliament and Council of Europe. Meanwhile, on the process of ratification of the EU-Serbia association and stabilization treaty, the question of the rights of the Romanian minority from Eastern Serbia cannot be missed. The convention over this European issue should be a part of a separate addendum chapter of Serbian-Romanian relations besides the EU – Serbia association agreement.

We think that is the obligation of the Romanian and European authorities to take a stand on protecting minorities’ rights from Serbia. The Serbian government should understand that protecting the rights of Romanian minority, they are helping their own society in the process of reopening to the world and in the process of cooperation in the south Eastern Europe.

The “Vlach” term is a derogatory for “Romanian” and it is the duty of the Romanian authorities, of the Romanian Parliament and of the Romanian parties to understand that we have the moral right to convince the Serbian state that recognizing the Romanians as Romanians and not as “Vlach”, the opening of Romanian schools (or Romanian lessons in schools) andRomanian orthodox churches in Timoc , giving those people civil and cultural rights (such as access to mass-media in the mother tongue ) is a legal and moral “must”.

Daniel Gheorghe

Sursa: Romanian YouthVoice.ro

Romanian YouthVoice.ro: “Lucky” Romanians: native speakers of three languages: Romanian, Moldovan (a Soviet fake), Vlah (a Serbian fake)

2012-02-24T10:17:00.000-08:00

Romanian YouthVoice.ro: “Lucky” Romanians: native speakers of three languages: Romanian, Moldovan (a Soviet fake), Vlah (a Serbian fake). Serbia on the way to create huge diplomatic scandal with Romania

The beginning of 2012 gives the linguists a new area of study. Serbian authorities are planning to invent and standardize a new language “the Vlach language” Romanian YouthVoice.ro reports.

The National Council of the Vlah minority, which should represent the interests of the Vlach/Romanian minority in Serbia was overtaken by Serbian parties in 2009. More exactly, Serbian authorities have allowed and encouraged nonVlachs/nonRomanians to participate for this election. Thus, the Serbian parties were allowed to participate and took control of the Council. From that moment, the activity of the Council was directed for the replacemt of the Romanian language in Timoc Valley (a Romanian majoritary area) of Serbia with a new invention, the “Vlah language”.

Thus, at the beginning of 2012 the pioneers of this stupidity have created already a new alphabet that is ready to be imposed to the Romanians (Vlachs) in Timoc…

Soviet model
We all know that after ocupying the eastern part of the Romanian principality of Moldova in 1812, the Russian Empire and latter on the Soviet Union have continually tried to tell the inhabitants of this teritory that they are not speaking Romanian but Moldovan.
Now, there are still some remainings of this histirical clash:
-the Declaration of independence of the Republic of Moldova from 1991 sais Romanian is the state language;
-the Constitution of the Republic of Moldova from 1994 (modified by Agrarians -Comunists-) sais Moldovan is the state language;

The officials in the Republic of Moldova have also diffrent opinions about the same language:
-the prime minister speaks Romanian;
-the President of the Parliament (interim President of the Republic) sais he speaks Romanian from the schientific point of view and Moldovan from the political point of view;
-the leader of the Liberal Party from the governing alience sais he speaks Romanian;
-the communits in the oposition, the remainings of the soviet times, speak Moldovan;
-the Moldovan Academy of Science sais the language of the population of the Republic of Moldova is Romanian and any atempt to call it Moldovan is unscientific.

Transplantation of stupidity
So, as we see, imperialist times of Russia and the soviet ones have created a monster, the “Moldovan language”. A fake name of the language in order to assimilate the population... Due to intense propaganda, some still believe this stupidity.

But what it is even more absurde in the Europe of 2012 is that Serbia, a country that calls itself democratic and plans to European integration, a country that wants good relations with its neighbours, including Romania, a country that need to respect minority rights in order to get closer to its EU objective, this country alows and suports an agression against an important part of its population (the Vlah/Romanian minority) and promotes a scandalous relation with its neigbour Romania.

So, what we can do, is to “congratulate” Romanians for their historical ability to manage to speak their own language three times in one: Romanian, Moldovan and Vlah options, but also we can congratulate Serbia for its succes in restoring “Soviet democracy” after 20 years of its collapse and thus cutting any changes to get closer of the European Union in the near future...

George Cristian Popescu
Source: Romanian YouthVoice.ro

Tolerance.ro: Russian Ambassador in Chișinău, Republic of Moldova, to start new diplomatic scandal

2012-02-18T00:46:00.001-08:00

Valerii Kuzmin, the Russian Ambassador in Chișinău, Republic of Moldova declared that his country plans to open a Consulate in Tiraspol, in Transnistria, the unrecognized separatist region of the Republic of Moldova, Tolerance.roreports.

Speaking with one representative of the unrecongnised Transnsitria, he confirmed that although Republic of Moldova is against this Consulate, sunner or later Russia will open it…

So, Should we understand that Kuzmin wanted to say that that sooner or later Russian Federation will recognize the independence of Transnsitria ?

Source: Tolerance.ro

SSRN.com: L. Matei, C. Cornea: Human Resource Motivation in Romanian Public Administration – The European Union Enlargement Context

2012-02-18T00:45:00.000-08:00

Abstract. Intrinsic motivation is widely considered by public administration scholars as fundamental for the Public Service Motivation (PSM). In apparently contradiction with the theory of PSM, the extrinsic motivation techniques, such as financial incentives, function better in Romanian public organizations, the reason being in general connected with the payment level for the public servants and their expectations for the work performed.
In the context of new legal obligations arisen in the period of joining the European Union, Romanian public authorities recruited more employees . After 2008, influenced by lower budgets and political changes, this dynamic of human resources was inverted, in some places with very significant personnel fluctuations, leading to major misbalances of public service.
Public servants cannot be motivated if they do not have the intrinsic motivation specific for the work in public service as defined by PSM theory. Thus, we consider that the actual recruiting system of public servants in Romania need to be reformed to introduce in public sector well equipped individuals.
Although intrinsic, PSM is not immutable and can be lost. Public servants can loose PSM because of different extrinsic motivational factors (low salary, lack of promotion, permanent structural changes of the organization, manager’s disregard for procedures/law).

An article by Lucica MATEI and Catalin-Ionut CORNEA
National School of Political Studies and Public Administration, Bucharest

Abstract on: http://ssrn.com/abstract=1974001 Social Science Research Network
for Direct download of FULL article you can acces One-Click Download

published in the volume: NATIONAL AND EUROPEAN VALUES OF PUBLIC ADMINISTRATION IN THE BALKANS, pp. 334-352, A. Matei and C. Radulescu, eds. Economica Publishing House, 2011

gandul.info: GALERIE FOTO: Topul celor mai mari oraşe din lume în ultimii 9.000 de ani - de la Ierihon la Tokyo

2012-02-18T00:43:00.002-08:00

GALERIE FOTO: Topul celor mai mari oraşe din lume în ultimii 9.000 de ani - de la Ierihon la Tokyo

Timp de nouă mii de ani oraşele, marile aglomerări urbane, au căpătat o importanţă din ce în ce mai mare în dezvoltarea societăţii umane. Jurnaliştii de la Business Insider au prezentat topul celor mai mari 16 oraşe ale omenirii, după populaţia efectivă, din ultimele nouă milenii.

Estimarea cu precizie a populaţiei este un demers foarte greu, majoritatea istoricilor şi a celorlaţi specialişti apelând atât la izvoare scrise cât şi la estimări legate de forţa comercială sau militară a unui anumit oraş pentru a-i estima numărul de locuitori într-un anumit moment în istorie.

Top 16 cele mai mari oraşe ale omenirii din ultimele nouă mii de ani

1. Ierihon - anul 7.000 î.e.n. Populaţie: 2.000. Populaţie actuală: 14.674 locuitori

Ierihonul este, după cum susţin unii istorici, şi cel mai vechi oraş din istorie, respectiv oraşul care a continuat să existe, pe aceeaşi suprafaţă ocupată de la bun început, timp de peste nouă mii de ani. Oraşul, situat între Marea Moartă şi muntele Nebo (actualul teritoriu al Palestinei), avea un sistem de irigaţie care avea ca sursă râul Iordan. La finalul preistoriei speciei umane, locuitorii din Ierihon au dat dovadă de cunoştinţe avansate de arhitectură.

2. Uruk - anul 3.500 î.e.n. Populaţie: 4.000 de persoane

Uruk a fost unul dintre cele mai importante centre culturale şi militare ale civilizaţiei sumeriene. Oraşul, care era situat în partea de sud a ceea ce era atunci Mesopotamia, a înflorit arhitectural mai ales în timpul domniei regelui Hammurabi. Cultivarea grâului şi apropierea de râul Eufrat a permis acestui oraş să se dezvolte rapid, sprijinit de agricultură şi comerţ. În prezent pe teritoriul fostului Uruk se află doar ruine.

3. Mari - anul 2.400 î.e.n. Populaţie: 50.000

Fosta capitală a Mesopotamiei, imperiul situat între Tigru şi Eufrat (de unde şi numele, care înseamnă "Între râuri"), Mari, a înflorit din punct de vedere economic şi cultural mai ales în secolul II î.e.n. pe baza comerţului cu piatră de carieră, cherestea şi produse agricole. Din oraşul situat pe teritoriul actualei Siria au mai rămas doar ruinele. În anii 1930 un arheolog francez a descoperit în această zonă circa 25.000 de tăbliţe, inscripţionate într-o limbă pierdută de-a lungul secolelor: akkadiana, limbă semitică vorbită în perioada aceea mai ales pe teritoriul actualului Irak.

4. Ur - anul 2.100 î.e.n. Populaţie: 100.000

Numele fostei mari metropole sumeriene înseamnă "Cuptor de foc". Dezvoltarea accelerată a acestui oraş s-a datorat şi faptului că a fost unul dintre cele importante porturi din Mesopotamia la acea vreme, toate vasele de comerţ fiind obligată se treacă pe aici şi să plătească taxe. Oraşul, din care acum au rămas doar ruinele, era situat la circa 350 de kilometri sud-est de actualul Bagdad. Unii istorici şi experţii biblici susţin că acesta ar fi oraşul de naştere al profetului Abraham.

5. Yinxu - anul 1.300 î.e.n. Populaţie: 120.000

Yinxu a fost pentru o anumită perioadă de timp capitala imperiului condus de dinastia Shang, în nord-estul Chinei de astăzi. Imperiul cuprindea actualele provincii Henan, Hubei, Shangdong precum şi părţi din actualele provincii Shanxi, Shaanxi şi Anhui. Yinxu este recunoscut mai ales pentru bogaţia de scrieri oraculare descoperite la baza ruinelor fostei mari capitale, scriere aplicază pe carapace de broască ţestoasă şi unele oase. În momentul de faţă pe suprafaţa fostului centru al imperiului dinastiei Shang se regăsesc doar ruine.

6. Babilon - anul 700 î.e.n. Populaţie: 100.000

Babilonul este atestat arheologic ca fiind înfiinţat de cel puţin patru mii de ani. Capitala imperiului babilonian (provine din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) era situată pe malul Eufratului, dominând timp de secole întregul imperiu. Recunoscut cultural atât pentru scrierea cuneiformă cât mai ales pentru codul lui Hammurabi, Babilonul a fost distrus în secolul VII î.e.n. de către asirieni, învingători în războaiele cu babilonienii. Babilonul a renăscut, după prăbuşirea imperiului asirian, sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea.

7. Cartagina - anul 300 î.e.n. Populaţie: 500.000

Situat în partea nord-estică a actualei Tunisii (N-E coastei africane), oraşul Cartagina a ajuns, la vârful dezvoltării ei economice şi militare să poarte războaie cu Roma (războaiele punice - 264-164 î.e.n.). Victoria Romei a garantat supremaţia "Oraşului etern" timp de aproape şapte secole. Oraşul-stat nu îşi obliga cetăţenii să lupte, ci prefera să angajeze mercenari. Poate cel mai cunoscut lider al Cartaginei este Hanibal, considerat unul dintre cei mai iscusiţi tacticieni militari din toată istoria. După o serie de victorii Hanibal a ajuns în imposibilitatea de a cuceri Roma fără întăriri, pe care Cartagina nu a vrut să le mai trimită. El a fost nevoit să se întoarcă pe coasta Africii pentru a apăra Cartagina de armata condusă de Scipio Africanul, bătălia finală fiind dată la Zama, în urma căreia oraşul-stat a fost nevoit să se recunoască înfrânt şi să plătească despăgubiri de război Romei.

8. Roma - anul 200. Populaţie: 1.200.000. Populaţie actuală: peste 2.900.000 de locuitori

"Capitala lumii" a fost întemeiată, conform legendei, de Romulus şi Remus, în 753 î.e.n. şi, până la începutul secolului IV î.e.n. când a fost asediată de celţi a fost neînfrântă. Capitala imperiului roman este situată pe şapte coline, la fel ca fosta capitală a Moldovei, Iaşi. Poate cele mai cunoscute construcţii din Roma sunt Coloseumul, Panteonul şi Columna lui Traian, pe care sunt sculptate inclusiv scene desprinse din războaiele daco-romane.

9. Constantinopol - anul 600. Populaţie 600.000. Populaţie actuală: peste 18.000.000 de locuitori

Actualul Istanbul, fostul Bizanţ, Constantinopol a primit denumirea după împăratul Constantin cel Mare, care a declarat Bizanţul de atunci capitala imperiului roman de răsărit. În limba română s-a folosit până la un moment dat şi denumirea de Ţarigrad. Printre principalele reuşite arhitecturale se numără Catedrala Sfânta Sofia, Hipodromul şi Palatul lui Iustinian. În 1453 Constantinopolul a fost cucerit de imperiul otoman, devenind capitala imperiului până la destrămarea imperiului în 1922. Numele oficial de Istanbul a fost impus în 1930.

10. Bagdad - anul 900. Populaţie: 900.000. Populaţie actuală: circa 7.000.000 de locuitori

Actuala capitală a Irakului era la acea vreme în centrul ascensiunii fulminante a Islamului. Construcţia oraşului a început în 762, la ordinul califului Al Mansur, care a considerat că această zonă este cea mai potrivită pentru a ridica noua capitală a imperiului islamic. Se spune că forţa de muncă necesară pentru a construi Bagdadul în doar patru ani a fost de circa 100.000 de persoane, de la arhitecţi la ingineri. Construcţia a început în iulie, după cum reiese din unele izvoare scrise, pentru ca oraşul să se afle sub semnul zodiei leului. Timp de câteva secole Bagdad a fost centrul cultural al acestei părţi de lume, locul în care putea fi găsite şi studiate manuscrise de pe întreg mapamondul. În 1534 Bagdadul a fost cucerit de Imperiul Otoman. La scurt timp, în urma izbucnirii unor molime de ciumă şi holeră populaţia a scăzut cu circa o treime. În 1917 Bagdadul a trecut de sub stăpânirea otomană sub cea a imperiului colonial britanic. Începând cu 1932 Bagdadul a fost capitala Regatului Irak.

11. Kaifeng - anul 1.200. Populaţie: 1.000.000. Populaţie actuală: circa 5.000.000 în zona metropolitană

Fosta metropolă a imperiului chinez are astăzi rang de prefectură, mărginită geografic de către Fluviul Galben (Huang He) Xinxiang şi Shandong. Kaifeng este una dintre cele şapte foste capitale ale imperiului chinez.

12. Beijing - anul 1.500. Populaţie: 1.000.000. Populaţie actuală: similară cu cea a României - aproape 20.000.000 de locuitori

Actuala capitală a Chinei a fost fondată acum circa 3.000 de ani, înainte de tentativele repetate de unificare a statelor chineze. Beijing (care înseamnă "capitala din nord") a fost pentru prima dată capitala marelui imperiu chinez, cunoscută atunci sub numele de Dadu, sub dinastia mongolă Yuan. De atunci până astăzi, cu doar două "întreruperi" de circa 60 de ani în total, Beijing a ocupat rangul de capitală.

13. Ayutthaya - anul 1.700. Populaţie: 1.000.000. Populaţie actuală: sub 60.000 de locuitori

Actuala capitală a regiunii Ayutthaya din Tailanda a fost una dintre cele mai mari puteri comerciale şi armate din regiuni timp de patru secole. Unii diplomaţi francezi din secolele 17-18 au comparat oraşul cu Parisul în ceea ce priveşte bogăţia şi frumuseţea sa.

14. Londra - anul 1825. Populaţie: 1.335.000. Populaţie actuală: circa 14.000.000 de locuitori

Capitala Marii Britanii şi al fostului imperiu colonial britanic a cunoscut o ascensiune fulminantă mai ales în timpul revoluţiei industriale determinate de descoperirea şi perfecţionarea motoarelor cu abur. În ziele noastre Londra este considerată, alături de New York, capitala financiară a lumii, partea Londrei în care îşi au sediul unele dintre cele mai mari grupuri financiare de pe plan global fiind denumită "The City", respectiv City-u londonez.

15. New York - anul 1925. Populaţie: 7.774.000. Populaţie actuală: similară cu cea a României - aproape 20.000.000 de locuitori

New York-ul modern a început să se dezvolte după 1914, când a fost inclus şi Bronxul ca al cincilea sector al oraşului. Printre cele mai celebre clădiri se numără Empire State Building, Chrysler Building şi Lincoln Building. Poate cea mai celebră stradă este Wall Street, unde îşi are sediul bursa americană dar şi majoritatea grupurilor financiare americane.

16. Tokyo - anul 1968. Populaţie actuală: peste 32.000.000 de locuitori

Capitala Japoniei este considerată de mulţi drept reprezentatul de vârf al celei mai bune perioade economice din istoria ţării, începută la începutul anilor 1950. Tokyo este una dintre cele 47 de prefecturi ale Japoniei. Zona metropolitană a oraşului a început să se dezvolte rapid după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Este considerată una dintre cele trei mari "capitale economice" ale lumii, alături de New York şi de Londra. Iniţial Tokyo a fost cunoscută sub numele de Edo, care înseamnă estuar. În Era Meiji numele a fost schimbat în Tokei, variaţie fonetică chinezească a formei Tokyo, care înseamnă Capitala de Est.

SURSA: http://www.gandul.info/magazin/galerie-foto-topul-celor-mai-mari-orase-din-lume-in-ultimii-9-000-de-ani-de-la-ierihon-la-tokyo-9098592

CatalinCornea.ro: Cine este puterea regională? sau… Ce nu poate România, face Turcia!

2012-02-18T00:43:00.001-08:00

Turcia este una dintre ţările cel mai puţin afectate de criza care a început la sfârşitul anului 2008. Produsul Intern Brut al statului turc a crescut cu 10,2% în prima jumătate a anului 2010, marcând cea mai dinamică evoluţie din Europa. În acest context, Turcia continuă să uimească Europa prin politica ambițioasă a investițiilor publice: un nou canal de navigaţie care va lega Marea Neagră de Marea Marmara (o alternativă la Strâmtoarea Bosfor), calea ferată subterană Marmaray (care va face legătura între Europa şi Asia pe sub Canalul Bosfor) și mai nou construcția de avioane.

Zilele trecute autorităţile turce au declarat că vor să înfiinţeze un operator aerian regional, care să-şi producă singur avioanele de pasageri pentru cursele de linie. Așadar, Turcia se apucă de construit avioane! Construcția de avioane pentru pasageri este o industrie exclusivistă, dominată de doi coloși: Boeing şi Airbus.

Foarte interesant este că o altă mare țară din regiunea Mării Negre începea construcția de avioane de pasageri încă în urmă cu 30 de ani… Avionul se numea ROMBAC 1-11 și după cum deja cred că v-ați dat seama era construit în România.

Primul avion a fost terminat în luna august 1982 și a fost prezentat presei și oficialităților române la 27 august 1982, fiind primul avion de pasageri cu reacție construit în România.

Înainte de 1989, Fabrica de Avioane București, actuala Romaero Băneasa, a construit 9 aparate de acest tip (plus două neterminate). ROMBAC 1-11 era la acel moment, singurul avion comercial cu reacție din Europa comunistă, cu excepția URSS, proiectul ROMBAC prevăzând a fi construite un număr total de 80 de avioane.

Care credeți ca a fost viitorul avionului comercial românesc?

Este limpede, nu-i așa?

Proiectul a fost abandonat, așa cum România a fost abandonată prăduitorilor care au administrat-o în perioada post comunistă (sau neo-comunistă)…

Dacă România nu a putut să își fructifice experiența și să continue construcția de avioane comerciale, probabil că o va face Turcia!

Succes!

Sursa: http://catalincornea.ro/2012/02/03/cine-este-puterea-regionala-sau-ce-nu-poate-romania-face-turcia/

Tolerance.ro: Serbia accepts a Romanian consulate in Timoc after numerous bilateral negotiations

2012-01-30T11:49:00.001-08:00

The Government of Serbia approved the opening of the General Romanian Consulate in Zaicear, Timoc, Eastern Serbia, a region with a significant Vlach (Romanian) community. The Consulate was subject to numerous bilateral negotiations, but until now Serbia refused to agree with the Consulate, Romanian Global News reports.

The gesture of Serbia can be one of sincere opening towards finding solutions for the problems of the Romanians/Vlachs in Timoc Valley or it can be just a singular action designed to convince Romania of the good intentions of Belgrade.

Asked by the Romanian Global News Agency to give a feedback on the decision, the leaders of the Romanians/Vlachs in Timoc welcomed the decision of the Serbian Government but underlined that a true opening should be followed by other measures like:
-ceding the leadership of the The National Council of the Vlach Minority which has been overtaken by the Serbian mainstream parties;
-the introduction of the education in Romanian language in the schools with Romanian/Vlach children;
-the elimination of all obstacles to rebuild the Churches of Romanian Ortodox Church in Romanian villages from Timoc Valley.

According to the daily newspaper Politika, the Government of Serbia approved the opening of the General Romanian Consulate in Zaicear, Timoc, Eastern Serbia and the Consulate would thus be available for citizens for Bor, Zaiecar, Nis, Pirot, Pčinj and Jablanički counties.

Source: http://tolerance.ro/portal/minorities/serbia-accepts-a-romanian-consulate-in-timoc-after-numerous-bilateral-negotiations/

CatalinCornea.ro: Despre înfiinţarea canalului în limba engleză “TVR Europa” prin comasarea “TVR info” cu “TVR3“

2012-01-06T12:18:00.001-08:00

Să ne uităm ce mijloace media are România pe plan internațional (adică de limbă engleză/franceză în special).

Păi sunt câteva publicaţii/portaluri de limba engleză la Bucureşti care sunt eventual citite de străinii care ajung în România. Atât! Noi nu suntem prezenţi mediatic în limba engleză pe plan internaţional. Cum se prezintă celelalte state?

Pentru statele ale căror limbi sunt de circulaţie internaţională (în special engleză/franceză) sau cunoscute de multă lume (pentru că sunt uşor de învăţat, vezi italiana sau spaniola) deja multe din canalele TV interne fac şi rolul de canal media extern. Cei ale căror limbi sunt mai complicate şi au şi ceva interese în această lume (de ex Germania şi Rusia) şi-au făcut canale în limba engleză pentru promovare, comunicare (unii ar spune chiar şi propagandă).

Nu ştiu dacă aţi studiat sau nu activitatea RT adică Russia Today, canal ruseasc în limba engleză pe care îl găsiţi frecvent în hotelurile din UE… Ei bine, RT are periodic ştiri sau materiale cu un vădit caracter antiromâneasc (alţii ar spune de apărare a intereselor ruseşti în zona de confluenţă a intereselor ţărilor noastre). Aceste materiale defavorabile României şi românităţii sunt propagate fără nici o problemă în UE… Şi cum am spus, nu o face doar Rusia. Majoritatea statelor importante au canale media internaţionale (în principal de limba engleză) care le promovează/apără interesele naţionale.

Noi, noi cu întunericul nostru “sporim a lumii taină” cum spune poetul…. Adică avem 7 canale (parcă) la TVR, dar niciunul în engleză… nu credeţi că e niţel aberant?

Cred că printre primele măsuri de reorganizare a acestei televiziuni trebuie să fie transformarea a 1-2 canale (aş opta pentru comasarea TVR info cu TVR3) într-un canal de limba engleză (TVR Europa, de ex).

Sursa: http://CatalinCornea.ro

Submarinul romanesc, reparat pentru a nu se scufunda

2012-01-06T12:17:00.000-08:00

De 16 ani legat la chei, submarinul „Delfinul” este reparat în regim de urgenţă în Şantierul Naval Constanţa. Potrivit anunţului publicat de UM 02022 Constanţa, andocarea şi reparaţiile pentru refacerea stabilităţii şi flotabilităţii navei 521 (Delfinul) costă 1.140.808 lei fără TVA, iar contractul a fost atribuit prin negociere fără organizarea unei licitaţii electronice.

Termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor este sfârşitul lunii decembrie. Potrivit unor surse neoficiale din cadrul Forţelor Navale, nu este vorba despre repunerea în exploatare a submarinului, ci doar de o serie de lucrări de mentenanţă pentru menţinerea în stare de plutire. Mai exact corpul submarinului va fi curăţat şi revopsit, vor fi înlocuite porţiuni din tabla corpului submarinului şi vor fi recondiţionate pompele. Repunerea în exploatare a submarinului presupune în principal schimbarea bateriilor fără de care „Delfinul” nu se poate deplasa în imersiune. Un set de baterii noi costă aproximativ 20 de milioane euro.

Detalii: http://youthvoice.ro/infrastructura/submarinul-romanesc-reparat-pentru-a-nu-se-scufunda/

Agricultura: Exporturile de produse eco s-au dublat în 2011

2012-01-06T12:16:00.000-08:00

Piaţa internă de produse ecologice totalizează în prezent circa 80 de milioane de euro, în timp ce exporturile de astfel de produse sunt estimate la o valoare de 200 de milioane de euro pentru 2011, de două ori mai mare decât anul trecut, potrivit estimărilor Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio-România, relatează Agerpres.

"Exportul de produse ecologice va depăşi 200 de milioane de euro în 2011, faţă de o valoare de 100 de milioane de euro înregistrată anul trecut. La fel ca în anii trecuţi cele mai exportate sunt cerealele, mierea, fructele de pădure şi foarte puţin produsele procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie. Agricultura ecologică este singura ramură cu balanţă pozitivă", a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Bio-România, Marian Cioceanu.

Ţările europene sunt principalele pieţe de export ale României pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre ţările care importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, dar şi principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească.

În ceea ce priveşte consumul intern de produse ecologice, acesta este estimat de asociaţia patronală la circa 80 de milioane de euro, jumătate din acestă valoare provenind din produsele româneşti, respectiv din miere, vin şi panificaţie, iar cealaltă jumătate din importuri realizate în special de marii retaileri.

"România rămâne încă o piaţă de export de materie primă, nu de alimente procesate. Această materie primă pe care noi o exportăm este prelucrată în Germania şi Belgia şi se întoarce pe piaţa românească, dar la preţuri de 4-5 ori mai mari. Sper însă ca sectorul de procesare a produselor agricole să fie sprijinit în viitoarea Politică Agricolă Comună astfel încât şi românii să poată mânca produse sănătoase, dar la preţuri decente", a adăugat Marian Cioceanu.

Sursa: http://youthvoice.ro/agricultura/agricultura-exporturile-de-produse-eco-sau-dublat-in-2011/

Romanian Language, Culture and Civilization Courses, Braşov, Romania, July 3rd-28th 2012/ Cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, Braşov

2012-01-06T12:15:00.001-08:00

Romanian Language, Culture and Civilization Courses, Braşov, Romania, July 3rd-28th 2012/ Cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, Braşov, România, 3-28 iulie 2012

The Romanian Cultural Institute organizes Romanian Language, Culture and Civilization Courses in the 12th century citadel of Braşov. The program is organized in collaboration with the Faculty of Letters of Transilvania University - Braşov, Mureşenilor Memorial House and Reduta Cultural Centre.

A multicultural environment, Braşov (Corona, Kronstadt, Brassó) was renowned not only as an important medieval trade centre, but also as a cultural and academic „fortress”. Braşov is the place where the first spark of an anticommunist uprising was lit in November 1987.

More details: http://youthvoice.ro/english/romanian-language-culture-and-civilization-courses-brasov-romania-july-3rd28th-2012-cursuri-de-limba-cultura-si-civilizatie-romaneasca-brasov-romania-328-iulie-2012/

Romanian YouthVoice.ro/English: King Mihai I of Romania blames Winston Churchill: „I cannot ever forgive Churchill, who threw us to the Russians”

2011-12-31T01:22:00.001-08:00

Neither Hitler nor Mussolini ever imagined that a young, inexperienced monarch could change the course of the Second World War with a coup. Or at least to shorten the carnage by six months, writes the Spaanish newpaper El Pais after visiting King Mihai (Michael) of Romania in his home in Switzerland.

“Officially, what I did was get Romania out of the war, in hope of avoiding bloodshed. Although I knew that the Germans would never accept that. In fact, they didn’t, as they bombed us the same day,” the king says.

But during the long years in exile, Mihai was always bothered by what he deems as treason of the West and especially of British leader Winston Churchill. “Romania and all countries east of Germany were abandoned at Yalta,” he said, recalling the February 1945 conference when Stalin, Roosevelt and Churchill re-divided Europe.

“I can of course understand why Churchill thought this was the only possible strategy, from the British point of view at least. But I cannot forgive him and accept it.”

The king does not forget that normal people were to pay the consecuences, “the same nations for which the Alies entered the war”, he continues. “And even though there was no oposition from any leader at Yalta against the re-divided Europe, it was Churchill that considered it as a natural solution and perfectly acceptable”.

More details about the interview: http://www.elpais.com/articulo/Revista/sabado/Comi/Hitler/era/estirado/frio/Mussolini/parecia/humano/elpepirsa/20111224elpepirsa_1/Tes

Source: http://www.youthvoice.ro/english/king-mihai-i-of-romania-blames-winston-churchill-i-cannot-ever-forgive-churchill-who-threw-us-to-the-russians/

Romanian YouthVoice.ro/economie: Sursele creșterii exporturilor României: telefonul, bujia și mașina

2011-12-31T01:20:00.001-08:00

Telefonul mobil este cel mai bine vândut produs al României în primele opt luni ale acestui an, potrivit ultimelor date comunicate de Institutul Național de Statistică, însă, de anul viitor fabrica de la Jucu de va închide ceea ce va anula acest trend al telefoanelor.

Telefoanele, în mare parte fabricate de Nokia, s-au vândut de 1,22 miliarde de euro, fiind urmate de bujii cu 1,09 miliarde de euro. Pe locul trei în topul produselor de export se află autovehicule diesel care s-au vândut de 921 milioane de euro.

În total, exporturile României la opt luni sunt de 29 de miliarde de euro, mai mult decât în primele nouă luni ale lui 2010 şi un record de după Revoluţie pentru această perioadă din an. România ocupă locul opt la avansul exporturilor din UE din 2011 cu un plus de 25% faţă de 2010.

La import, cele mai cumpărate produse sunt aceleaşi: ţiţei, medicamente, gaze, la fel ca în primele cinci luni ale anului. Ţiţeiul s-a importat de 2,2 miliarde de euro, în primele opt luni de peste două ori mai mult decât medicamentele – 1 miliard de euro în timp ce gaze s-au importat de 794 milioane de euro. Importurile de ţiţei aparţin, în cea mai mare parte, companiilor Rompetrol şi LukOil, care îl procesează în rafinăriile Petromidia şi Petrotel.
Totalul importurilor la opt luni este de 35 de miliarde de euro, mai mare cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cel mai mare partener comercial al României continuă să fie Germania cu o valoare a schimburilor de 11,5 miliarde de euro dintre care exporturi de 5,6 miliarde de euro şi importuri de aproape 6 miliarde de euro. Locul doi este ocupat de Italia cu o valoare a schimburilor bilaterale de aproape 8 miliarde de euro dintre care 3,8 miliarde sunt exporturile noastre. Pe a treia poziţie se află Ungaria cu o valoare a schimburilor de 4,63 miliarde de euro. Balanţa comercială este defavorabilă României care reuşeşte să exporte de doar 1,63 miliarde de euro în timp ce importă de 3 miliarde de euro.
Alţi mari parteneri comerciali ai României mai sunt Franţa, Turcia ori China.

Sursa: http://www.youthvoice.ro/economie/sursele-creterii-exporturilor-romaniei-telefonul-bujia-i-maina/

CatalinCornea.ro:Cu ce înlocuim punga de plastic?

2011-12-17T17:06:00.000-08:00

Pungile de plastic sunt peste tot. În râuri, la ferestrele caselor sau chiar blocurilor, în copaci, în parcuri, pe văi sau plaje, pungile de plastic au devenit un fenomen dăunător denumit şi “poluarea albă”.

Efectele negative ale pungilor de plastic sunt multiple. Estimările arată că unei pungi de plastic îi trebuie între 20 şi 1000 de ani pentru a se degrada (în funcţie de grosimea acesteia), iar dacă eliminarea se face prin ardere, în timpul acestui proces pungile de plastic emit gaze extrem de toxice. Prin ardere, plasticul poluează aerul şi produce degradarea rapidă a solului.

Pungile de plastic sunt o prezenţa masivă în cadrul deşeurilor menajere din comunităţi dar totodată ele reprezintă şi un pericol pentru diferite specii animale care suferă din cauza înghiţirii lor sau a blocării între acestea. Balenele, pescăruşii şi broaştele ţestoase sunt printre vietăţile cele mai expuse morţii cauzate de pungile de plastic.

De asemenea, poluarea vizuală cauzată de pungile aruncate sau purtate de vânt este semnificativă. Pungile de plastic formează “bălti” în care se pot dezvolta microorganisme periculoase, inclusiv insecte ce pot transmite diferite boli, mai ales că pungile de plastic contribuie şi la înfundarea canalizării oraşelor.

Pentru producerea pungilor de plastic se utilizează în general polimeri de plastic ce provin din resurse non-regenerabile, doar o mică parte din pungile de plastic fiind colectate şi reciclate.

În România pungile de plastic umplu gropile de gunoi, stau aruncate pe strada sau în parcuri şi plutesc nestingherite pe cursurile de râu. Din calculele estimative, la ora actuală un român foloseşte în medie pe an circa 250 de pungi de plastic.

Soluţiile implementate în diferite state au avut ca scop descurajarea folosirii acestor tipuri de ambalaje. Prima măsură are în vedere simple campanii de conştientizare a consumatorilor asupra efectelor negative a pungilor de plastic asupra mediului. Din păcate aceste campanii înregistrează rezultate modeste în ceea ce priveşte renunţarea consumatorilor la astfel de ambalaje. O a doua măsură se refera la suprataxarea pungilor de plastic, fiind o măsură cu rezultate mai bune într-un timp mai scurt. A treia şi cea mai drastică măsură prevede interzicerea definitivă a pungilor de plastic.

Din păcate soluţia experimentată în România, ce a suprataxării împreună cu promovarea utilizării pungilor de hârtie nu poate produce efecte semnificative mai ales că pungile de hârtie sunt la rândul lor foarte poluante.
Ideea principală este că atunci când vorbim de poluarea mediului nu ne referim doar la biodegrabilitatea unui material cum ar fi de exemplu plasticul, ci şi la multe alte aspecte cu ar fi energia necesară pentru obţinerea acestuia, materiale de bază şi forţa de muncă şi alte activităţi care duc în mod direct sau indirect la poluarea mediului.

Aproape toată lumea se concentrează pe efectele negative ale pungii de plastic, majoritatea considerând că alternativa este punga de hârtie. GRESIT! Punga de hârtie este şi ea foarte poluantă.

Punga de hârtie ridică o problemă semnificativă în ceea ce priveşte consumul de energie şi resurse naturale. Practic se consumă de patru ori mai mută energie pentru producerea pungilor de hârtie decât a celor din plastic. Energia necesară obţinerii pungilor se măsoară în BTU (British Thermal Unit, BTU= cantitatea de energie termală necesară creşterii cu un grad Fahrenheit a unui font de apă). În cazul pungilor de plastic acest număr este 584 BTU, iar în cazul celor de hârtie este de 2511 BTU. Putem observa faptul că pentru obţinerea pungilor de plastic este nevoie de o cantitate mult mai mică de energie.

Desigur, majoritatea hârtiei este produsă din copaci, de aceea, impactul asupra calităţii aerului este enrorm. Pădurile, cele care absorb gazele cu efect de seră vor fi tăiate, iar apoi, pentru a se produce pungi se vor produce alte gaze cu efect de seră…
O altă problemă pe care o ridică producerea pungilor de hârtie este poluarea. Toate cercetările arată ca soluţiile chimice necesare pentru producerea pungilor de hârtie determină o poluare semnificativă atât a aerului cât şi a apei. Producţia de saci de hârtie determină cu 70% mai multă poluare a aerului şi de 50 de ori mai multă poluare a apei decât producţia de saci de plastic.
Pe de ală parte reciclarea hârtiei consumă cu 91% mai multă energie decât cea a plasticului. În cazul plasticului avem nevoie de 17 BTU, iar în cazul hârtiei avem nevoie de 1444 BTU.
De asemenea, majoritatea studiilor recente demonstrează ca procesul de degradare a hârtiei nu este substanţial mai rapid decât cel al plasticului, mai ales în groapa de gunoi în lipsa apei, luminii şi oxigenului, elemente necesare ale procesului de degradare.
În concluzie, putem observa că niciuna din cele două tipuri de pungi nu duce la o situaţie satisfăcătoare. Şi atunci ce am putea face în scopul protecţiei mediului, sănataţii oamenilor şi animalelor?

Soluţia reală este completa înlocuire a acestor pungi cu plase/pungi produse din materiale biodegradabile şi realizate prin procese de productie nepoluante (sau cu poluare redusă). În tot mai multe ţări se iau deja măsuri de interzicere a pungilor de plastic şi de înlocuire completă a acestora cu pungi din materiale biodegradabile: pungile de plastic biodegradabil (care conţin aditivi biodegradabili) sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi faina de porumb, plasele din material textil (cânepa organică, bumbac, iuta etc).

Aşadar trebuie luate măsuri care într-un interval rezonabil de cel mult 1-2 ani să conducă la o schimbare de substanţă.

Sursa: http://catalincornea.ro/2011/12/18/cu-ce-inlocuim-punga-de-plastic/

Tolerance.ro: Russian elections: the members of the European Parliament call for new free and fair elections

2011-12-17T17:04:00.000-08:00

After the US Secretary of State, Hillary Clinton voiced "serious concerns" about the parliamentary elections which took place in Russia, this week, the MEPs called for new free and fair elections and an immediate and full investigation of all reports of fraud and intimidation in the Russian elections held on 4 December, while welcoming demonstrations in Russia as an expression of the will of the people in a resolution passed on Wednesday.

"MEPs stress that the running of the election showed that Russia does not meet election standards as defined by the OSCE, and express deep concern about reports of fraud and the preliminary findings of the OSCE/ODIHR report on procedural violations, lack of media impartiality, harassment of independent monitors and lack of separation between party and state".

Details: http://tolerance.ro/news/russian-elections-the-members-of-the-european-parliament-call-for-new-free-and-fair-elections/

YouthVoice.ro/Turism: România, în topul turismului de aventură

2011-10-07T14:02:00.000-07:00

România ocupă şi locuri fruntaşe în clasamentele mondiale. Turismul de aventură este cel care ne plasează pe locul 9 din 160 de ţări în curs de dezvoltare. Topul a fost realizat de Universitatea George Washington, în colaborare cu două firme de consultanţă în turism.

Indexul ia în calcul nu doar popularitatea actuală a destinaţiilor, ci şi potenţialul de dezvoltare ale acestui segment de turism, bazat pe ieşirile în natură sau pe exploatarea diferitelor culturi. Pentru calcularea punctajului ţărilor analizate s-a avut în vedere şi siguranţa, resursele naturale, resursele necesare activităţilor de aventură, infrastructura şi resursele culturale.

Primele trei locuri în categoria ţărilor în curs de dezvoltare au fost ocupate de Israel, Slovacia şi Chile. La categoria ţărilor dezvoltate, Elveţia, Islanda şi Noua Zeelandă au ocupat primele trei locuri.

Oficialii Organizaţiei Mondiale a Turismului au preconizat că România şi-ar putea dubla numărul de turişti străini în următorii 2-3 ani, dacă va continua să se concentreze pe promovarea muntelui, a Deltei, a mănăstirilor şi a vieţii la ţară.

Sursa: http://youthvoice.ro/turism/romania-in-topul-turismului-de-aventura/

Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au cr

2011-05-29T04:08:00.000-07:00

Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au croitoresele românce

de Laura HOLBAN

Designul rochiei care a aparţine brandului Reiss a făcut o bună impresie nu doar la întâlnirea cuplului princiar cu familia Obama, ci a fost şi pe placul publicului larg care a văzut fotografii cu Catherine.

Rochia cu care a eclipsat-o Ducesa de Cambridge, Kate Middleton, pe Prima Doamnă a Americii a fost făcută în România. Rochia, care a costat 200 de euro, a fost realizată de către croitorese românce plătite lunar cu echivalentul a 193 de euro, scrie Daily Mail.

După această întâlnire, cererea pentru acest model de rochie a fost atât de mare încât website-ul companiei a cedat şi toate rochiile s-au vândut în mai puţin de 24 de ore.

Modelul purtat de Ducesa de Cambridge a făcut ravagii. Foto: Daily Mail

Jurnaliştii de la Daily Mail au aflat că atelierele brandului preferat al Ducesei se află într-o suburbie a Bucureştiului. Angajatele de acolo sunt plătite cu 1,14 euro pe oră, respectiv circa 5 lei pe oră, cu mult mai puţin decât alte muncitoare din estul Europei. Realizarea rochiei de culoarea nisipului pe care a purtat-o soţia prinţului William nu a costat mai mult de 17 euro.

Jurnaliştii britanici au fost şocaţi să vadă ce condiţii de muncă le oferă angajatorul croitoreselor. Fabrica Rimcor EX în care acestea lucrează "aduce a clădire industrială, cu pereţi înalţi şi ziduri din metal solid". Ţinând cont de salariul mic de care au aflat că beneficiază angajatele, Daily Mail s-a interesat la Institutul Naţional de Statistică şi a subliniat că angajaţii de aici sunt plătiţi cu cel puţin 25 de euro pe lună mai puţin decât salariul mediu în industria în care lucrează.

Fabrica unde se fac rochii pentru ducese. Foto: Daily Mail

Juliana Haita, o angajată care lucrează de 15 ani pentru Rimcor Ex, nu se plânge de condiţiile în care lucrează, ba mai mult, le numeşte decente. "Aceste lucruri sunt normale pentru mine. Sunt obişnuită cu aşa ceva", a explicat femeia. O obiecţie adusă de Haita sunt temperaturile mari din timpul verii, însă a explicat că toţi angajaţii primesc o jumătate de oră de pauză în plus în acea perioadă.

Angajatele au aflat cu această ocazie că soţia prinţului William a purtat o creaţie făcută de mâinile lor. "Mă bucur să ştiu că un lucru mic pe care eu îl fac aici, ajunge într-o sală de bal, undeva în lume", a declarat Haita.

Jurnaliştii britanici nu au uitat să precizeze că fabrica se află în imediata apropiere a unei comune locuite de ţigani, unde, anul trecut, o fată de 10 ani a rămas însărcinată în urma unei relaţii sexuale cu vărul ei.

Sursa: http://www.gandul.info/magazin/rochia-cu-care-kate-middleton-a-eclipsat-o-pe-prima-doamna-a-americii-a-fost-facuta-in-romania-cat-costa-rochia-in-marea-britanie-si-ce-salarii-au-croitoresele-romance-8292085

www.YouthVoice.ro/Harghita: Finanţare pentru introducerea în circuitul turistic a Castelului de Apă din Drobeta Turnu Severin

2011-05-28T06:48:00.000-07:00

Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a obţinut pentru anul 2011 o finanţare nerambursabilă IPA în valoare de 841.405 euro, sumă ce va fi utilizată pentru modernizarea şi introducerea în circuitul turistic a Castelului de apă din localitate, construit la începutul secolului XX.

Primarul Constantin Gherghe, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că respectivul castel fusese utilizat pentru distribuirea apei potabile şi de aproape 50 de ani fusese scos din uz, dar pentru valoarea lui istorică şi arhitectonică a fost păstrat în patrimoniul administraţiei, devenind emblema localităţii.

'În urma promovării unui proiect transfrontalier, în colaborare cu Primăria oraşului Negotin din Serbia, am reuşit să realizăm un fond bănesc care ne va permite să amenajăm în acest Castel de apă o sală de expoziţie, o platformă belvedere şi un muzeu', a precizat Gherghe. Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin va cofinanţa cu 148.483 euro lucrările prevăzute în contractul de finanţare semnat cu Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, ele urmând să înceapă din luna ianuarie a acestui an.

Sursa: http://YouthVoice.ro/Harghita/

Informatia Harghitei: Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita

2011-05-20T23:17:00.000-07:00

Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita
Moştenitorul coroanei britanice a admirat biserica fortificată din Delniţa, a vizitat casa unei englezoaice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească

Prinţul Charles al Marii Britanii s-a aflat, miercuri, în localitatea harghiteană Delniţa, unde s-a întâlnit cu localnicii, a admirat biserica fortificată, a vizitat casa unei britanice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească.
Vizita moştenitorului coroanei britanice a început în zona de lângă biserica fortificată din Delniţa, acolo unde se află o mlaştină şi un cercetător de la Universitatea ,,Sapientia" din Miercurea-Ciuc a realizat un studiu despre viaţa amfibienilor, cu precădere o specie foarte rară de broaşte albastre.
Îmbrăcat lejer şi zâmbitor, prinţul Charles a ascultat cu atenţie explicaţiile cercetătorului Demeter Laszlo despre zona respectivă, care are o frumuseţe aparte.
Timp de aproape jumătate de oră, departe de ochii presei, prinţul s-a plimbat pe o potecă amenajată, după care a vizitat biserica fortificată din Delniţa, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, monument istoric, care datează din 1333, atestat în dijmele papale.
Biserica este construită în stil gotic târziu, dar păstrează câteva elemente specifice stilului roman. Valoros este tavanul monumentului compus din 104 casete pictate în stil renascentist popular, iar bolta este pictată cu imaginea Maicii Domnului, fiind cea mai veche, cea mai mare şi cea mai frumoasă lucrare de acest gen din Transilvania.

Citeşte materialul intregral în ediţia din 20 mai a ziarului Informaţia Harghitei

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/

Parintele Boian, de Paste: „Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure identitatea”

2011-04-30T22:07:00.000-07:00

Malainita, Timoc, Serbia/Timoc Press http://www.timocpress.info/

In prezenta a aproximativ 500 de romani veniti din toate regiunile Timocului, dupa Sfanta slujba de Paste, tinuta de cei patru preoti romani de la sudul Dunarii inpreuna cu cativa preoti din Banat, s-a deschis Festivalul de Paşti a Culturii Româneşti de la Malainita transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Manifestarea a inceput cu binecuvantarea preotului Boian Alecsandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis", care in cuvantul sau a subliniat că organizează această manifestare de spiritualitate şi cultură românească de fiecare dată a treaia zi de Paşte, când creştinii români din sudul Dunării, Timoc şi Morava vor să reaprindă o lumânare la un lăcaş sfânt întru cinstirea lui Dumnezeu şi a neamului românesc.
El a arătat că datorită dansului şi cântecului cei peste 300.000 de români din zonă au supravieţuit în ultimii aproape 180 de ani, când li s-au luat drepturile de învăţare a limbii române, de a se ruga şi scrie în limba strămoşilor.
„Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure identitatea. Prin cântec ne-am conservat fiinţa şi am transmis din generaţie în generaţie tradiţiile şi obiceiurile noastre româneşti", a declarat Parintele Boian.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei culturale Ariadnae Filum, Zavişa Jurji, a afirmat că astfel de manifestări culturale i-au ţinut strânşi laolaltă pe românii din Serbia şi le-a dat speranţa că într-o zi vor avea acces nestingherit la valorile lor istorice. Zavisa Jurj a multumit Bisarici Ortodoxe Romane, parintilor prezenti, ca si Institului Cultural Roman, despre care a subliniat ca nu e prima data cand ajuta romanii din Timoc.
A fost prezenta la festival şi o delegaţie a Comunităţii Romanilor din Serbia, condusă de preşedintele Stevan Mihailov care a fost de părere că numai uniţi în jurul interesului lor comun românii pot deveni o forţă şi un partener de dialog pentru autorităţile sarbe care fac tot ce este posibil să-i împiedice pe românii din Timoc de a avea limba romana.
„Noi, liderii românilor din Serbia întreagă ar trebui să renunţăm la orgolii, să ne dăm mâna şi începem lupta pentru renaştere naţională în Timoc, Morava şi sudul Dunării", a concluzionat Mihailov.
Programul a inceput cu o urare a lui Slavisa Costandinovici, roman din satul Bucia, comuna Bor , prin care a spus: „... Dacuma inainte trebuie sa ne staruim copiii nostri sa îi îndemnam rumâneaste sa vorbeasca, radasina noastra sa nu sa parasasca. Limba noastra de-o vojim, rumaneasce sa vorbim, ca daca o sa uitam nici noi rumanii nu o sa mai fim. La urma ma rog la Dumnezau tuata lumea so pazasca ca Rumânii să traiască."
In continuarea programului s-au prezentat Ansamblurile folclorice din satul Lugniţa, comuna Zaiecear si Bogovina din Comuna Bolevaţ, cu cantece si jocuri romanesti specifice zonei din care vin: Grupul de cantece populare „Gherghina" din Negotin, solisti vocali si instrumentali din Metoniţa, comuna Bor, Prahova, Geanova comuna Negotin, Mali Izvor (Izvoru al Mic) comuna Negotin, Jitcoviţa, comuna Golubaţ.
Cea mai interesanta pentru spectatori a fost prezentarea cunoscutei cantarete din Romania Angelica Stoican, care a cules cele mai multe aplauze cu un cântec deosebit „Tot pe drumu Borului din Valea Timocului".

Programul l-au închis Florin Vasilica şi Grupul „Teleorman", care in cateva luni sunt prezenti deja a doua oara la romanii timoceni.
Festivalul de muzică populară de la Malainiţa a fost susţinut financiar, în baza unui proiect, de Institutul Cultural Român, Directia "Romani din afara Tarii".

CentrulBrancusi.ro: Fotografii din Targujiul de alta data

2011-03-25T14:07:00.000-07:00

Fotografii din Targujiul de alta data

CentrulBrancusi.ro

http://centrulbrancusi.ro/2011/03/17/fotografii-din-targujiul-de-alta-data/

Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari

2011-03-11T22:11:00.000-08:00

Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari. Un om de afaceri austriac a prezentat, miercuri, la un forum de afaceri, un proiect turistic de un miliard de dolari, pe care vrea să-l construiască pe Valea Prahovei.

Plecând de la constatarea că românii cheltuiesc anual 60 de milioane de euro pentru a-şi face vacanţele în Austria, Kurt Neuschitzer spune că le va aduce românilor Austria în Bucegi, cu ceea ce are ea mai bun: servicii de cinci stele şi "entertainment"."Aveţi de toate, natură, peisaje, munte, mare, dar vă lipseşte ceva. Acest ceva se numeşte entertainment!" Noul concept pe care omul de afaceri austriac Kurt Neuschitzer îl propune românilor prin construirea staţiunii de cinci stele Zamora este axat pe "distracţie".

detalii: StiriCovasna.blogspot.com

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi / Dacă știi a lor măsură…

2011-03-11T22:10:00.001-08:00

Fiindcă ne întâlnim foarte des cu personaje cu pretenții, dar care sunt limitate intelectual și care resping orice informație, idee ce depășește propriile limite, vă propun drept consolare 2 strofe din Glossa lui Mihai Eminescu:

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.
………………………………………
De te-ating, să feri în lături,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă știi a lor măsură;
Zică toţi ce vor sa zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimica,
Tu rămâi la toate rece.

Sursa: http://condei.ro/

Vizitatori UNIMEDIA și Facebook: Chirtoacă merită un nou mandat în fruntea Chișinăului

2011-03-11T22:08:00.000-08:00

Colaj: UNIMEDIA

Dorin Chirtoacă merită încă un mandat la cârma municipiului Chișinău. Cel puțin așa consideră internauții și vizitatorii UNIMEDIA, care au votat timp de o săptămână PRO sau CONTRA ideii - Încă un mandat pentru Dorin Chirtoacă în fruntea Capitalei.

Timp de o săptămână, liberalul Dorin Chirtoacă a obţinut 449 voturi PROdin partea vizitatorilor UNIMEDIA şi 70 CONTRA.

Cei care au votat au ținut să lase și comentarii în susținerea sau pentru a-l critica pe Dorin Chirtoacă. În timp ce unii cred că acesta a adus schimbarea în oraș, alții sunt de părere că toate prețurile au sărit în sus după ce liberalul a ajuns Primar. O altă parte sunt de părere că Dorin Chirtoacă nu a reușit foarte multe, dar pentru că nu există altul mai bun, acesta merită să mai rămână în fotoliul de șef la Primăria Chișinăului.

Sursa: http://unimedia.md/?mod=news&id=30628

DOCUMENTE. Angajat in urma unui concurs discriminatoriu, directorului Bibliotecii Judetene Covasna, UDMR-istul SZONDA Szabolcs, nu-i place stema Roman

2011-03-11T22:07:00.002-08:00

Szonda Szabolcs (foto), directorul Bibliotecii Judetene Covasna, a intrat in legalitate numai dupa ce subsemnatul a sesizat autoritatile statului.

Continuarea aici

Ziarul românesc „Libertatea Cuvântului”, Cernauți, Ucraina: Intervievarea în focus grup și cercetarea situației etno-politice din regiune

2011-03-11T22:07:00.001-08:00

Intelectualitatea şi studențimea

Luni, 21 februarie, în sala de conferinţe a Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, într-un cadru informal, a avut loc o întrevedere în focus-grup, la care au participat lideri ai asociaţiilor naţional culturale româneşti din regiunea Cernăuţi. Între aceştia numărându-se dl Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale de binefacere „Casa Limbii Române”, Ilie T. Zegrea, preşedintele Reuniunii Scriitorilor din oraşul Cernăuţi, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vitalie Zâgrea, preşedintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi, doamna academician Alexandrina Cernov, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, dl Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii orăşeneşti Cernăuţi a represiunilor staliniste „Golgota”, ş. a. Evenimentul a fost organizat de Institutul Politologic Bucovinean şi Institutul de Cercetări Regionale şi Eurointegrare în colaborare cu Catedra de Politologie şi Administrare Publică de le Universitatea Naţională „Iu. Fedkovyci”, care contribuie la realizarea proiectului ”Monitoringul procesului de formare a relaţiilor balansate etno-naţionale în regiunea Cernăuţi”.

Focus-grup este o tehnică de cercetare de opinie a unui grup mic de experţi într-un domeniu. Diferenţa dintre interviu de grup şi intervievare prin discuţie de focus-grup este următoarea: dacă în cadrul interviului de grup în profunzime aflăm informaţii despre diferenţe dintre respondenţi, în cadrul focus-grupului colectăm informaţii despre similarităţi şi tendinţe dominante.

Scopul acelui interviu-discuţie în focus-grup a fost obţinerea opiniilor şi percepţiilor acestor experţi în domeniu, adică a liderilor asociaţiilor naţional-culturale româneşti din regiunea Cernăuţi în ceea ce priveşte funcţionarea şi dezvoltarea societăţilor etno-naţionale şi culturale din regiune, precum şi conservarea şi promovarea culturii comunităţii româneşti din Bucovina.

Pe parcursul celor 2 ore de desfăşurare a focus-grupului, condus de tânărul politolog George Bodnaraş, cu ajutorul unui ghid semistructurat (cum prevede metoda realizării unui asemenea studiu), au fost discutate următoarele subiecte:

Toleranţa interetnică: ce înseamnă acest concept pentru dumneavoastră?; Dimensiunea modernă a formării conştiinţei etno-naţionale şi a identităţii etnice în Bucovina; Stereotipurile etnice: funcţia şi importanţa lor în procesul de formare a identităţii etnice; Activitatea societăţilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi.

Rezultatul aplicării acestei metode de intervievare este culegerea informaţiei referitoare la particularităţile asigurării garanţiilor constituţionale ale minorităţii naţionale, la nivelul armoniei în societate şi atmosferei de toleranţă în stat. Toate rezultatele vor fi prezentate la un seminar special, organizat pentru funcţionarii de stat şi deputaţii din cadrul Administraţiei de Stat. Rezultatul analizei asupra datelor cantitative este concluzia că, deşi în regiune nu are loc un conflict inter-etnic, totuşi, apar nişte tensiuni de caracter lingvistic. Aceste tensiuni provoacă o distanţiere socială măsurată prin metoda lui Bogardus, adică prin nivelul de acceptare a unor grupuri naţional-culturale şi etno-lingvistice de către altele.

Sursa: Ziarul „Libertatea Cuvântului”

(№ 8, 25 februarie 2011)

www.CondeiulArdelean.ro: Banii din Bugetul de Stat al României pentru acțiuni separatiste pe criterii etnice?!

2011-03-11T22:06:00.000-08:00

in
Ştiri locale

Autor:

Ilie Şandru

Bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Harghita pe anul 2011 se ridică la suma de 205.957.000 mii de lei. Or fi mulţi? Or fi puţini? Răspunsul s-ar putea da doar după ce s-ar şti exact care sunt nevoile social-economice ale judeţului, legate, evident, de necesitatea creşterii gradului de civilizaţie, de dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor geografice ale Harghitei, de creşterea continuă a nivelului de trai al locuitorilor etc.. Aceasta ar însemna punerea în valoare a resurselor naturale, în special de valorificarea apelor minerale şi ale posibilităţilor multiple pentru dezvoltarea turismului rural şi montan.

Sursa: http://www.condeiulardelean.ro/

Discutii ale comunitatii romanesti din Ucraina cu ministrul ucrainean al invatamatului in privinta invatamantului in limba romana

2011-03-11T21:57:00.000-08:00

Începând cu anul viitor va fi întrodusă testarea independentă externă la limba şi literatura acelor minorităţi naţionale, în limba cărora există proces de invăţământ, în şcoli a declarat Dmitrii Tabacinik, ministrul învăţământului, ştiinţei, tineretului şi sportului din Ucraina la intâlnirea recentă cu Ion Popescu, preşedintele UI „Comunitatea Românească din Ucraina”, deputat în Parlamentul Ucrainei, transmite corespondentul Romanian Global News din Cernauti.

La această întâlnire au mai fost abordate si alte probleme cum ar fi obţinerea studiilor în limbile minorităţilor naţionale şi testarea independentă externă, la fel şi problema aprecierii cunoştinţelor la limba şi literatura minorităţilor naţionale la admiterea la facultate (specializarea „filologie” a limbilor corespuzătoare ale minorităţilor naţionale). Acest lucru fiind extrem de important in contextul in care in Ucraina s-a creat o situaţie paradoxală, când candidatul pentru a fi admis la specializarea limba şi literatura română la facultatea de filologie poate da examen la oricare altă limbă (germană, franceză sau engleză) în afară de limba română.

Ca urmare a acestei întâlniri s-a ajuns si la intelegerea de schimbare a ordinului Ministerului Invatamantului, dat pe vremea regimului Timosenko, despre trecerea treptată a şcolilor cu limba de predare a minorităţilor naţionale la predare în limba ucraineană. Aceasta schimbare fiind una din promisiunile facute minoritatilor de „Paridul Regiunilor”, inca din timpul campaniei elecorale.

La intalnire au mai participat Mihail Tovt, preşedintele de onoare al Uniunii Democratice a ungurilor din Ucraina şi Vadim Colesnicenco, preşedintele Consiliului mişcării publice de apărare a drepturilor „Ucraina Rusofonă”.

Ministrul invatamantului i-a asigurat pe reprezentanţii celor mai numeroase trei comunităţi naţionale din Ucraina, că anul viitor, obligatoriu, se va introduce testarea independentă externă la limba şi literatura minorităţilor naţionale, care a invatamant in limba materna.

sursa: http://www.rgnpress.ro/categorii/economic--social/891-discutii-ale-comunitatii-romanesti-din-ucraina-cu-ministrul-ucrainean-al-invatamatului-in-privinta-invatamantului-in-limba-romana.html

Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari

2011-03-10T13:22:00.000-08:00

foto(5)
Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari
Un om de afaceri austriac a prezentat, miercuri, la un forum de afaceri, un proiect turistic de un miliard de dolari, pe care vrea să-l construiască pe Valea Prahovei
Plecând de la constatarea că românii cheltuiesc anual 60 de milioane de euro pentru a-şi face vacanţele în Austria, Kurt Neuschitzer spune că le va aduce românilor Austria în Bucegi, cu ceea ce are ea mai bun: servicii de cinci stele şi "entertainment".
"Aveţi de toate, natură, peisaje, munte, mare, dar vă lipseşte ceva. Acest ceva se numeşte entertainment!" Noul concept pe care omul de afaceri austriac Kurt Neuschitzer îl propune românilor prin construirea staţiunii de cinci stele Zamora este axat pe "distracţie". "Nu vom construi un hotel, ci o staţiune întreagă, nu vom construi o pârtie de schi, ci un întreg complex sportiv, nu vom construi un restaurant, ci un întreg centru de petrecere a timpului liber, în care vom avea parc de distracţie, restaurante şi spaţii de shopping".
Prezentarea Zamorei ("Zamora Golf, Ski and Holiday Resort") a avut loc ieri, la secţiunea de turism a forumului de afaceri arab-român la care au participat investitorii din Golf, precum şi oameni de afaceri din România şi Europa. Şeicii s-au arătat interesaţi de ceea ce ar putea deveni o potenţială bază de agrement, care are toate şansele să devină o nouă referinţă pe harta turistică a României, alături de staţiunile tradiţionale din Poiana Braşov, Maramureşul istoric sau din Bucovina.
Kurt Neuschitzer este proprietarul Castelului Cantacuzino din Buşteni. Austriecii vor să-l recondiţioneze şi să îl integreze în viitoarea staţiune de lux. În accepţiunea investitorilor, în vecinătatea castelului va fi construit un hotel ultraluxos, de 5 stele, dotat cu facilităţi de ultimă oră: centre SPA, săli de fitness şi de masaj. Vechea clădire va avea un domeniu de 40 de hectare de pădure, care va fi o oază de linişte.

O zonă de pădure va fi defrişată ca să lase loc "oraşului verde"

La 130 de kilometri de Bucureşti, oraşul Buşteni, înconjurat de munţi, e, în opinia investitorului, locul perfect pentru a adăposti Zamora sau "oraşul verde", o citadelă unde românii vor învăţa cum să se relaxeze şi să se bucure de o distracţie "high level", de tip occidental. Motivaţia austriacului: "Regiunea e una dintre cele mai populare destinaţii pentru iubitorii de munte şi ai sporturilor de iarnă şi reprezintă unul dintre cele mai mari potenţiale turistice ale României, o ţară bogată în resurse, dar unde românii nu ştiu să se distreze".
Zamora va adăposti Palatul Cantacuzino, un important monument istoric din patrimoniul naţional. Staţiunea de agrement se va întinde pe o suprafaţă de 1.000 de hectare şi va fi mărginită de Sinaia şi Azuga. Deocamdată, până la semnarea contractelor, austriacul se confruntă cu o singură problemă: Zamora, în starea ei iniţială, nu e decât o întinsă pădure care, de dragul implementării proiectului, va trebui defrişată. Dacă va avea acceptul să taie copacii, promisiunile lui sunt destul de mari. "Zamora Golf, Ski and Holiday Resort vă va răsfăţa cu o experienţă unică de a vă petrece timpul liber sau vacanţa, înconjuraţi de nişte împrejurimi extraordinare, dovedind un respect deosebit pentru mediul înconjurător: bioenergie şi Hydro Plants, spaţii de locuit şi de divertisment în mijlocul naturii", afirmă oficialii companiei Zamora la începutul portofoliului de prezentare.
Ce puteţi găsi în Zamora: vara va fi ca iarna
În primul rând, austriecii nu vor să construiască o staţiune sezonieră, axată pe o singură formă de agrement. Profilul ei e mult mai diversificat faţă de ce ne-am obişnuit. Pe lângă perspectiva unui Campionat de Golf, sub patronajul Academiei de Golf şi al Comitetului Olimpic Român, Zamora va oferi şi instructaj, antrenamente şi competiţii pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acest sport.
Pentru iarnă, investitorul plănuieşte un centru de practicare a sporturilor de sezon, pârtiile de schi fiind principală atracţie.
Staţiunea va beneficia şi de o bază de echitaţie, de un hipodrom aferent unde doritorii pot concura în cadrul întrecerilor organizate aici. Iubitorii de animale pot vizita grajdurile pentru a se familiariza şi împrieteni cu caii pe care îi vor folosi pentru călărit.
Multi-Fun Zone va avea cluburi la subsol, restaurante, săli de petreceri şi de organizare de evenimente, precum şi un amfiteatru cu o capacitate de 1.300 de locuri. Va fi construit un parc de distracţii acvatic care va putea fi vizitat de peste 1.500 de persoane zilnic.

Hotel de cinci stele lângă Castelul Cantacuzino

În Zamora se vor putea închiria şi cumpăra case. Investitorul austriac spune că, deşi staţiunea se va adresa cu preponderenţă celor cu bani mulţi, familiile cu un buget redus îşi vor permite să închirieze un apartament o săptămână la munte, în viitorul complex care va fi construit în apropierea bazei sportive şi de agrement.
Aurica Stan
aurica.stan@gandul.info
Sursa: http://www.gandul.info/news/un-austriac-vrea-sa-construiasca-in-bucegi-zamora-o-statiune-de-cinci-stele-in-valoare-de-un-miliard-de-dolari-8048672

Caravana culturală în Sudul Basarabiei, Ediţia a II-a

2011-03-10T13:19:00.000-08:00

În perioada 17-25 martie 2011 va avea loc a doua ediție a Caravanei teatrului şi folclorului românesc la românii din Regiunea Odesa (Ucraina), proiect derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în parteneriat cu Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia“.

Programul include un turneu de şapte spectacole al Teatrului "Colibri" din Craiova cu piesa Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă (regia: Todor Valov și Stefka Kyulieveva), în șase spații din regiune - casele de cultură din:

18 Martie - Kamâşovka (Hagi-Curda) – raionul Ismail;

19 Martie - Novoseliskoe (Satu Nou) – raionul Reni;

20 Martie - Staroselie (Frumuşica Veche) – raionul Sărata;

21 Martie - Krutoiarovka (Vădeni-Moldova) – raionul Cetatea Albă;

22 Martie - Borisoska (Borisăuca) – raionul Tatarbunar;

23 Martie - Dmitrovka (Dumitreşti) – raionul Chilia;

24 Martie - Utkonosovka (Erdek-Burnu) – raionul Ismail.

Piesa a fost jucată la festivaluri de profil din Bulgaria, Serbia și Croaţia, iar anul acesta teatrul este invitat, cu aceeaşi piesă, la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Shanghai (China). Teatrul de Păpuşi Colibri din Craiova a obţinut la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Shanghai, ediţia 2010, trei distincții importante: Premiul de Excelenţă pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cel mai bun regizor și Premiul pentru cea mai bună actriţă.

Caravana din acest an cuprinde, de asemenea, reprezentaţii de muzică şi dans popular românesc ale Ansamblului Folcoric "Dor Basarabean" din Erdek-Burnu (Utkonosovka) – raionul Ismail, unicul ansamblu-promotor al valorilor autohtone ale culturii tradiţionale româneşti din Basarabia Istorică.

În conformitate cu legislaţia ucraineană, Asociaţia "Basarabia" este deţinătorul licenţei de turneu seria OD nr. 1751 eliberată la 04.03.2011 de către Durecţia pentru cultură şi turism a Administraţiei Regionale de Stat Odesa.

Prima ediție a acestui proiect, realizată în 2010, s-a desfășurat în alte șase localități din Regiunea Odesa unde locuiesc români. În total, peste 2000 de copii, tineri și adulți au avut ocazia să urmărească, pentru prima dată, teatru de păpuși și concerte de muzică și dansuri populare românești.

Sursa: utkonosovka.blogspot.com

Destinul bisericii ortodoxe din Herculian-Harghita

2011-03-06T13:35:00.000-08:00

Adrian Nicolae PETCU

În perioada interbelică, românii ortodocşi din Herculian, jud. Harghita, nu aveau o biserică în satul lor, ci doar o capelă şi aparţineau de Parohia Băţanii Mari.

În urma Dictatului de la Viena, în decembrie 1940, biserica a căzut pradă duşmanilor. Aşa arăta biserica în anii ’60
Mai multe fotografii

Prin colectă şi sprijinul venit din partea Mitropoliei Ardealului, în 1937, românii din această localitate reuşeau să-şi construiască biserica, să o împodobească cu picturi şi obiecte alese. Dar în urma Dictatului de la Viena, în decembrie 1940, biserica a căzut pradă duşmanilor sufletului românesc. A fost jefuită de tot cea avea în interior, au fost distruse picturile cu târnăcoapele, iar ferestrele şi uşile au fost furate. Cu timpul, biserica a ajuns o ruină, în altar crescând copaci. După înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, lăcaşul a fost refăcut complet.

Sursa: http://www.ziarullumina.ro/articole%3B1327%3B1%3B42682%3B0%3BDestinul-bisericii-ortodoxe-din-Herculian-Harghita.html

galerie foto: http://www.ziarullumina.ro/galerie.php?article=42682

Adio litoral romanesc! In 5 ani putem disparea de pe harta turismului mondial

2011-02-23T14:07:00.002-08:00

Litoralul romanesc ar putea disparea de pe harta turismului mondial, daca va fi neglijat de autoritatile centrale inca 5 ani, potrivit asociatiei Litoral-Delta Dunarii, ai carei reprezentanti cred ca disputele politice afecteaza turismul din Romania.

Operatorii de la Marea Neagra acuza dezinteresul guvernelor pentru adoptarea unor proiecte specifice litoralului in ceea ce priveste legislatia muncii, acordarea de ajutor de somaj personalului sezonier care, nemaifiind motivat, pleaca sa lucreze in alte tari, si acordarea unor facilitati fiscale pentru investitori, informeaza Mediafax.

O telegondolă care nu duce nicăieri

2011-02-23T14:07:00.001-08:00

Zeci de milioane de euro aruncate de stat pe apa Jiului (I)

După inaugurarea telegondolei de la Vulcan, principalele ştiri au vizat faptul că telecabinele sunt vopsite în culoarea PDL (portocalie) şi că instalaţia s-a defectat preţ de o oră atunci când Elena Udrea şi-a făcut apariţia. Esenţialul nu s-a spus însă: suntem în faţa unei investiţii inutile şi scandaloase de zeci de milioane de euro de la buget. Adică din banii noştri.

O staţiune care nu prea există

Lucrurile sunt cunoscute. Pe 4 februarie a avut loc inaugurarea (cu repetiţie, pentru a permine ministresei Elena Udrea să mai bifeze o acţiune de imagine) a telegondolei care face legătura între municipiul Vulcan (jud. Hunedoara) şi aşa-zisa staţiune Pasul Vâlcan pe o distanţă de peste 3 km. Costurile lucrării s-au cifrat – conform oficialităţilor – la 33 milioane de lei, fără TVA, în total, circa 10 milioane de euro (TVA inclusă). Telegondola are 73 de telecabine cu 8 locuri fiecare şi, conform estimărilor, poate transporta 1.800 de persoane într-o oră. Toate bune şi frumoase, numai că investiţia din Valea Jiului nu era deloc o prioritate (şi asta nu doar pe timp de criză), şi din punct de vedere economic nu va conta, adică, nu va conduce spre crearea de locuri de muncă, deşi autorităţile susţin contrariul, şi nici nu va aduce beneficii. Aceasta pentru simplul motiv că nu deserveşte o staţiune montană de iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Pentru că în momentul de faţă nu există o staţiune propriu-zisă Pasul Vâlcan, ci doar o zonă înaltă, unde există o pârtie de schi populară – aşa cum sunt cu zecile în diverse localităţi de munte din ţară (nu ne referim la cele din staţiunile recunoscute, gen Sinaia, Predeal, Borşa, Arieşeni etc.) -, utilizată în general de localnici şi care depinde obligatoriu de existenţa zăpezii.

ANAT: Vanzarile in turism au scazut in 2010 cu 15%, zeci de agentii s-au inchis

2011-02-23T14:06:00.001-08:00

Vanzarile agentiilor de turism din Romania au scazut, in medie, cu 15% in 2010 fata de 2009, iar zeci de agentii de profil au fost inchise din cauza crizei economice, a declarat joi Corina Martin (foto), presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), informeaza Mediafax.

Autorii planului de marketing al Romaniei: "Daca nu aveti ce face cu Delta, inchiriati-o americanilor"

2011-02-23T14:05:00.002-08:00

Romania poate fi promovata numai daca vor exista investitii puternice in infrastructura, astfel ca daca nu stim ce sa facem cu Delta Dunarii, de exemplu, ar trebui s-o inchiriem americanilor sau germanilor si o transforma ei in business, ne sfatuieste compania Horwath Tourism, Hotel & Leisure, care a realizat planul de marketing al turismului romanesc.

Factura protestelor in turismul egiptean. Se redeschid piramidele

2011-02-23T14:05:00.001-08:00

Protestele recente din Egipt i-au determinat pe cei interesati de un sejur in aceasta perioada sa-si schimbe destinatia sau sa o amane pana la calmarea tensiunilor schimbarii regimului Mubarak, relateaza Reuters. Insa egiptenii sunt optimisti si asteapta o revenire rapida care sa impulsioneze turismul pe termen lung.

Adevarul.ro: VIDEO Rânca, aventură şi relaxare în Parâng

2010-12-11T12:52:00.000-08:00

FOTO: OANA POPESCU

Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi

Pârtiile de schi, peisajele de poveste şi cabanele primitoare fac din staţiunea gorjeană un loc perfect pentru vacanţa de iarnă. În inima Munţilor Parâng, înconjurată de versanţi şi păduri de conifere, Rânca e o destinaţie pentru iubitorii de aventură, dar şi pentru cei care vor să se retragă în mijlocul naturii şi să se bucure de linişte.

Odată ajunşi în Novaci, turiştilor li se deschide înainte orizontul mărginit de crestele munţilor, presărate cu poiene, brazi şi turme de oi. Aici, ciobanii fac brânza după reţete moştenite din moşi-strămoşi, iar vizitatorii sunt îmbiaţi şi cu o irezistibilă pastramă de oaie sau cu pâinea specifică zonei, al cărei miros îţi aminteşte de anii copilăriei, când bunicile coceau tot felul de bunătăţi în cuptoarele de pământ.

Pe Aceeaşi Temă

TAGURI

După ce parcurgi strada principală, străjuită de brazii înalţi, începe urcuşul spre staţiune. Drumul şerpuit te îndeamnă să faci mai multe popasuri, ca să te poţi bucura de zgomotele pădurii, de cântecul liniştitor al păsărilor, de clinchetul talăngilor şi de şipotul izvoarelor. Aerul curat te cheamă în adâncul munţilor, iar liniştea şi frumuseţea peisajului îţi dau impresia că nimic nu ar putea tulbura vreodată aceste locuri.

Printre pâlcuri de cabane

După 18 kilometri de mers cu maşina intri într-o altă lume. Opreşte-te la poalele staţiunii şi încearcă să cuprinzi dintr-o privire deschiderea din faţa ta. După câteva momente de euforie, începi să cauţi detalii şi toate te surprind, fie că e vorba de cântecul unei păsări, de brazii impunători cerniţi de nea sau de pajiştile acoperite de zăpadă; îţi vine să alergi şi să te baţi cu bulgări până cazi istovit.

Cabanele pierdute printre brazi şi oamenii primitori fac din ce în ce mai grea alegerea pentru cazare. Dacă eşti pretenţios, poţi trage la unul dintre hotelurile de trei sau patru stele. În schimb, dacă eşti genul care nu face nazuri, poţi opta pentru o cabană sau o pensiune în care te descurci singur. Acestea au bucătărie cu tot ce trebuie şi sală de mese, aşa că poţi să găteşti orice pofteşti. Ai de unde alege, întrucât la Rânca au fost construite, de-a lungul timpului, cam 600 de cabane bătute cu pietre de munte şi incrustate cu lemn masiv care te îmbie să le calci pragul. Hotelurile se impun prin măreţie şi bun gust, îmbinând designul modern cu arhitectura locală.

Pârtiile din Rânca sunt pline de turişti Foto: Oana Popescu

La Rânca se mănâncă bine, asta-i sigur. Vei fi încântat de bulzul preparat aici, dar şi de specialităţile din carne de porc sau de păstrăvul pus în folie la cuptor, precum şi de tocanul de oaie. Papanaşii cu smântână şi dulceaţa de afine sunt un desert delicios, fructele fiind culese chiar din împrejurimi. Proprietarii unităţilor de cazare te îmbie şi cu licori tradiţionale - afinată, vişinată, cireşată sau căpşunată.

După o masă copioasă, organismul are nevoie de o plimbare şi de o gură de aer curat pentru purificare. Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi, fiind marcate de salvamontişti. Una dintre cele mai cunoscute rute este cea către Vârful Păpuşa, cu o înălţime de 2.508 metri. Traseul porneşte de la Cabana Rânca şi se încheie la Curmătura Olteţului, durata parcurgerii acestuia fiind de aproximativ cinci ore.

Dacă aveţi noroc de vreme frumoasă, puteţi face o cursă off-road. Hotelul Onix a lansat un program cu trasee montane pe care le puteţi parcurge cu maşini de teren, la altitudini cuprinse între 1.700 şi 2.200 de metri. E o şansă perfectă pentru a vedea lacurile glaciare Petrimanu şi Gâlcescu, cascade, etajul de stufărişuri alpine şi câteva rarităţi ale naturii, printre care floarea-de-colţ şi zâmbrul, o specie de pin.
Aici poţi vedea şi capre negre, urşi, mistreţi, pisici sălbatice sau vulpi. Deasupra munţilor, acvilele şi corbii veghează împrejurimile, iar în staţiune şi în zonele din împrejurimi curenţii de aer sunt ideali pentru zborul cu parapanta.

Vârfurile Păpuşa, Măgura şi Cerbul se numără printre cele mai căutate locuri, iar motocicliştii nu ratează niciodată ocazia de a străbate pe două roţi Transalpina, drumul care traversează munţii. Pe timpul verii, turiştii pot practica şi mountain-bike.

Drumeţii spre lacurile glaciare

LOCALIZARE. Staţiunea înfiinţată încă din anul 1930 este situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, la altitudinea de 1.600-1.800 de metri, la 63 de kilometri distanţă de municipiul Târgu-Jiu.
ACCES. La Rânca se poate ajunge cu maşina, pe DN 67 C. Din Novaci, mai mergeţi 18 kilometri.
CAZARE. În zonă există circa 600 de cabane, pensiuni şi hoteluri. O cameră dublă la hotel costă între 150 şi 200 de lei pe noapte, iar o cameră dublă, între 200 şi 250 de lei.
ACTIVITĂŢI. Sporturile de iarnă sunt favoritele turiştilor. Puteţi închiria clăpari, beţe, şi schiuri cu 25 de lei pe zi, clăpari şi placă cu 30 lei pe zi şi sanie cu 10 lei pe zi. De asemenea, drumeţiile vă ajută să scăpaţi de stres. Puteţi admira lacurile glaciare Roşiile, Călcescu, Mija, Lacul Verde, vârfurile Parângului (Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul, Vârful Păpuşa, Parângul Mare) sau lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul şi Galbenul.
Traseele montane sunt supravegheate de Salvamont.
INFORMAŢII. Detalii despre staţiune şi despre cazare găsiţi pe site-urile www.ranca.org, www.rancaonline.com şi www.rancaonline.ro.

Încă o pârtie de schi

În lunile fără zăpadă, traseele pot fi parcurse uşor cu bicicleta Foto: Salvamont Gorj

Deocamdată, în staţiune există două pârtii de schi, una de nivel mediu, cu o lungime de 500 de metri, şi una pentru începători, lungă de 600 de metri, dotată cu instalaţie de teleschi, babyski, nocturnă şi sonorizare. În această iarnă va fi dată în folosinţă o nouă pârtie, amenajată pe unul dintre versanţii Vârfului Păpuşa. Cu o lungime de un kilometru, aceasta va avea şi instalaţie de teleschi.

Pârtiile din Rânca sunt ideale şi pentru pasionaţii de snow-board, iar schiorii experimentaţi pot opta şi pentru schiul de tură în împrejurimile staţiunii, atunci când nu există pericolul producerii avalanşelor. Spre deosebire de schiul alpin, în care se folosesc mijloace mecanizate pentru urcare, schiul de tură impune deplasarea pe schiuri atât în urcare, cât şi în coborâre, folosind propria forţă a schiorului.
Pentru copii, dar şi pentru cei care nu ştiu să schieze, la Rânca există şi două pârtii de săniuş.

Curse prin zăpadă

Deşi nu sunt chiar pe placul tuturor iubitorilor muntelui, ATV-urile şi snowmobilele pot fi închiriate de la centrele din zonă. O oră pe patru roţi costă între 80 şi 100 de lei pe oră, în funcţie de model şi de puterea motorului. Când ATV-urile nu mai fac faţă din cauza stratului mare de zăpadă, cea mai bună sursă de distracţie, adrenalină şi libertate rămâne snowmobilul. Pentru o cursă nebunească prin zăpadă, plătiţi între 120 şi 150 de lei pe oră.

Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/targu-jiu/Ranca-aventura_si_relaxare_in_Parang_0_388161509.html

Stiai de fortificatiile militare din jurul Bucurestiului?

2010-12-02T22:21:00.000-08:00

Pentru cei curiosi, centura Bucurestiului este impanzita cu forturi militare si baterii intermediare din (aproximativ) 2,5 in 2,5 kilometri, inca de pe vremea regelui Carol.

Vezi toate pozele

Sa incepem cu un scurt istoric: pe motivul tensiunilor aparute intre Europa si a crizelor in relatiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, regele Carol apleaca urechea asupra unor studii care subliniaza nevoia fortificarii tarii si numeste o comisie prezidata de generalul Gh.Manu care sa puna pe hartie proiectul de fortificare al tarii.

Neexistand experienta in domeniu, initial se apeleaza la ofiteri germani din Marele Stat major prusian insa, in conditiile agravarii crizei diplomatice, Carol apeleaza la un specialist din Belgia, o tara neutra, Henri Alexis Brialmont.

Pe la inceputul verii din 1884, Brialmont finalizeaza planul fortificatiilor.

Planul fortificatiilor din jurul Bucurestiului

Henri Alexis Brialmont organizeaza linia de centura a Bucurestiului cu o serie de 18 forturi si 18 baterii intermediare (sau Bastioane).

Acestea pot fi observate astazi,cu rabdare, pe Google Maps sau Wikimapia.

Google Placemarks cu fortificatiile

Constructia acestora dureaza aproximativ 20 de ani insa nu apuca sa fie testate in vreun razboi datorita inovatiilor militare aduse de armata germana la inceputul secolului 20, ele fiind dezarmate odata cu intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial.

Scari spre nivel subteran - Bateria 14-15

In ziua de azi mai exista numai 17 forturi si 13 baterii intermediare, din cele 36 de construite, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de munitii.

Pe diferite forum-uri au aparut si cateva planuri cu unele tipuri de baterii intermediare , care le puteti vedea mai jos, ca sa va faceti o impresie despre configuratia acestora.

Plan parter - Baterie intermediara

Plan etaj - baterie intermediara

Pentru cei curiosi, majoritatea forturilor sunt acaparate de unitati militare care le folosesc pe post de depozite cu mici exceptii cum ar fi Fortul Jilava (care stiti ce este acum).

Daca va pasioneaza si doriti sa le vizitati, va sfatuiesc sa nu va duceti singuri, deoarece unele dintre ele au ajuns gazde pentru mici haite de caini.

Hol principal - Bateria 14-15

De asemenea este necesar sa purtati o incaltaminte mai rezistenta (nu stii niciodata in ce poti calca) si sa aveti neaparat o sursa de lumina (lanterna, lampa pe cap).

Desi fortificatiile par solide, recomand totusi si o casca de protectie pentru ca in unele locuri peretii de caramida s-au surpat.

Capac turela baterie intermediara

Puteti urmariti aici o galerie cu mai multe fotografii din cateva baterii intermediare.

Din pacate nu sunt luate masuri pentru restaurarea acestora si introducerea lor intr-un circuit turistic, in jurul Bucurestiului, desi sunt legate de o sosea si exista "in fata portii" electrificare pentru luminarea interioara a lor.

JEAN MOSCOPOL-VREI SA NE-NTALNIM SAMBATA SEARA?

2010-11-10T21:22:00.000-08:00

JEAN MOSCOPOL-VREI SA NE-NTALNIM SAMBATA SEARA?

As vrea intr-o seara sa ne intalnim
Dar nu stiu cand e mai bine sa iesim
Lunea n-are nici un rost
Marti e rau ca merge prost
Miercuri stii si tu ca e zi de post
Joi mi-e imposibil sa te intalnesc
Ca mananac cu un unchi pe care il mostenesc
Vineri nu se poate, nu
Ca postesc si eu si tu
Numai sambata putem sa ne dam randevu
Si daca ne place
Stam chiar pana in zori de zi

Versuri Loredana - Vrei sa ne intalnim sambata seara
Ca duminica putem dormi

Vrei sa ne intalnim sambata seara
Intr-o carciumioara la sosea
Unde canta-un pian si o vioara
Si unde nu ne vede nimenea
Perechi, perechi de amorezati stau la masa
Si nu vad nimic in jurul lor
Gurite iau drept consumatii
Ce le pasa
Daca isi fac juraminte de amor

Vrei sa ne intalnim sambata seara, iara

Intr-o carciumïoara la sosea

Asculta mai multe audio Muzica

Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase p

2010-11-10T21:19:00.000-08:00

Marea Moartă de la Slatina, sat romanesc in Ucraina

Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase precum cele de lângă Marea Moartă, dar la fel de vindecătoare. La frontiera ucraineano-română, în orăşelul Slatina (Solotvino în ucraineană) există un lac, Kunigunda. Efectele apei sărate de aici nu sunt cu nimic mai slabe decât a celei din Marea Moartă.

Kunigunda este un cuvânt care provine din germană şi se pronunţă cu accentual pe al doilea “u”. Aşa a chemat-o pe regina germană, soţia cneazului Kievului, Iaropolka. În cinstea ei, mai târziu a fost numită una dintre minele locale de sare, a cărei soartă a fost destul de dramatică - în 1902, mina s-a prăbuşit la 20 m adâncime, iar pe acel loc s-a format lacul Kunigunda.

La Slatina se poate de ajuns parcurgând următorul traseu:

* De la Bucureşti se poate merge cu trenul până la Sighet, iar de acolo, trecând frontiera pe Podul Istoric, în 10 minute ajungi la Slatina. Asta în cazul în care Podul Istoric este deschis(momentan este închis);

* Se mai poate trece pe la vama Halmeu-Diakovo(Halmeu este în apropiere de Satu Mare), iar de acolo, de la vamă, de pe partea ucraineană trebuie de urmat traseul Vinohradiv-Tiaciv-Hust-Apşa de Jos-Slatina

* Sau de la Suceava până la Cernăuţi, de unde aveţi transport direct spre Slatina

La Slatina majoritatea locuitorilo sunt români, dar întâlneşti aici şi maghiari sau ucraineni. Este un orăşel multilingvist, aici se vorbeşte româna, maghiara, ucraineana, rusa. Localnicii ştiu foarte bine toate aceste limbi, aşa că nu au probleme în ceea ce priveşte comunicarea cu turiştii.

Cel mai potrivit anotimp pentru a vizita Slatina este vara, când localitatea este plină de turiştii veniţi atât din întreg spaţiul ex-sovietic, cât şi din Uniunea Europeană. Slătinencele frumoase, obiceiurile şi sărbătorile localnicilor sunt întotdeauna o minune pentru cei din “afară”. Oamenii sunt primitori, deschişi, dornici de a-ţi povesti file din viaţa lor mai mult sau mai puţin frumoasă.

Sursa: http://dincolodetisa.blogspot.com/2008/05/marea-moart-de-la-slatina.html

Harta tarifelor la schi în România

2010-11-10T21:16:00.000-08:00

Autor: Cristina Somanescu | Sursa: Money.ro |

Accent Travel & Events a lansat ieri prima hartă interactivă a pârtiilor de schi din România. MONEY. ro a alcătuit lista preţurilor pentru o înnoptare în staţiunile montane autohtone, care au pârtii de schi practicabile.

ARTICOLE PE ACEASTA TEMA

Vezi prima hartă a pârtiilor de schi din România

ARTICOLE LIFESTYLE & SHOPPING

Cu 60 de lei pe noapte poţi merge la munte în staţiunea Arieşeni, din judeţul Alba. Tariful este valabil până pe 20 decembrie şi include cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

O noapte pe Valea Blaznei te costă 90 de lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un complex turistic.

BIHOR

O înnoptare în Stâna de Vale te costă 90 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune de două margarete. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.

BRAŞOV

Dacă vrei să mergi la schi la Predeal, o înnoptare în staţiune te costă 60 de lei. În tarif intră cazarea într-o cameră dublă la un hotel de trei stele din staţiune. Preţul este valabil până pe 23 decembrie.

O noapte în staţiunea Poiana Braşov te costă 50 de lei. Preţul este valabil până pe 15 decembrie şi acoperă cazarea într-o pensiune de trei margarete.

Cu 70 de lei pe noapte mergi la munte în staţiunea Săcele. Tariful include cazarea într-o pensiune de trei margarete.

O înnoptare în staţiunea Bran ajunge la 45 de lei. Tariful este valabil până pe 25 noiembrie şi acoperă cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.

CLUJ

90 de lei te costă o noapte la Muntele Băişorii. În tarif intră cazarea într-o cameră single la o pensiune din Munţii Apuseni. Tariful este valabil până pe 31 octombrie.

CARAŞ-SEVERIN

O înnoptare în staţiunea Muntele Mic te costă 80 de lei. Tariful include cazarea în cameră dublă dintr-o cabană şi demipensiune, şi este valabil până pe 30 octombrie.

Dacă vrei să mergi la schi în staţiunea Semenic, o cameră dublă (două locuri) dintr-un hotel ajunge în această perioadă la 150 de lei.

GORJ

O înnoptare la Rânca ajunge la 100 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune. Tariful este valabil până pe 31 ianuarie 2011.

HARGHITA

Dacă mergi la schi în staţiunea Harghita Băi, o înnoptare într-o pensiune de trei margarete te costă 60 de lei. În preţ intră şi demipensiunea.

Dar dacă vrei să mergi la Bucin, o noapte într-o pensiune te costă 54 de lei. Tariful acoperă şi demipensiunea.

Tot în Harghita, la Topliţa, o noapte într-o cameră single te costă 85 de lei. Tariful este valabil până la sfârşitul anului.

O înnoptare la Izvorul Mureşului ajunge la 75 de lei. În preţ intră cazarea într-o pensiune de lângă pârtia de schi Izvorul Mureş şi demipensiunea.

Dacă vrei să schiezi la Băile Homorod, o înnoptare la o pensiune de aici te costă aproximativ 76 de lei. Tariful acoperă cazarea şi demipensiunea.

HUNEDOARA

O înnoptare la Cheile Buţii ajunge la 120 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-o cabană de două margarete.

Dacă vrei să mergi la schi la Straja, o cameră dintr-o pensiune din staţiune te costă 80 de lei pe noapte. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă şi e valabil până la sfârşitul lunii octombrie.

O înnoptare la o pensiune de două margarete din Parâng te costă între 30 de lei şi 90 de lei, funcţie de facilităţile oferite. Preţul este valabil până la 1 decembrie.

MARAMUREŞ

O înnoptare într-o cameră single la Borşa te costă 60 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie.

Dacă vrei să mergi la munte la Cavnic, o înnoptare pentru două persoane la un hotel de trei stele la baza pârtiei Roata ajunge la 120 de lei. În preţ mai intră şi demipensiunea.

MUREŞ

O înnoptare în staţiunea Sovata te costă 65 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie pentru minimum trei zile de cazare. În preţ intră cazarea într-o cameră standard dintr-un hotel de două stele.

NEAMŢ

O noapte în staţiunea Durău te costă 80 de lei. În preţ intră cazarea în cameră dublă fără mic dejun. Tariful este valabil până pe 15 decembrie.

PRAHOVA

O înnoptare în staţiunea Azuga te costă 60 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-un hotel. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.

Dacă vrei să mergi la Buşteni, o înnoptare se ridică la 85 de lei. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă într-un hotel de două stele din staţiune. Tariful este valabil până pe 17 decembrie.

O noapte în Sinaia ajunge la 112 lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un hotel de două stele.

SIBIU

O noapte la Păltiniş te costă între 105 de lei şi 159 de lei, funcţie de facilităţile oferite de hotelier. În preţ intră cazarea în cameră single într-un hotel de trei stele din staţiune.

Dacă vrei mergi la schi la Bâlea Lac, o înnoptare la o cabană de trei margarete ajunge la 105 lei.

SUCEAVA

O înnoptare la Gura Humorului pentru două persoane ajunge la 70 de lei în această perioadă. În preţ intră cazarea în cameră dublă dintr-o vilă. Tariful este valabil până la 21 decembrie.

Dacă vrei să schiezi la Vatra Dornei, o înnoptare într-o cameră dublă ajunge la 70 de lei.

Sursa: http://www.money.ro/harta-tarifelor-la-schi-in-romania_734836.html

Față de autorități B.O.R are onoare – Învăţătoarea renunţă la greva foamei: Preafericitul Ioan mi-a spus că aş putea muri şi nu ar fi bine pentru sufl

2010-10-31T02:01:00.000-07:00

Învăţătoarea Cristiana Anghel a decis să renunţe la greva foamei. Învăţătoarea a anunţat că de luni va intra într-un regim normal de viaţă şi alimentaţie. Ea se află în a 68-a zi de protest.

„Am decis să renunţ pentru că am primit vizita Preafericitului Ioan de Harghita şi Covasna, care a venit la mine în calitate de om căruia îi pasă de celălalt om. Mi-a spus că dacă trec un anumit prag, pot să mor. Ceea ce nu ar fi bine pentru sufletul meu. Mi-a spus că putem lucra şi altfel pentru a ne face auziţi de autorităţi“, a declarat învăţătoarea Cristiana Anghel pentru Antena 3.

Dacia, aproape de final cu noul Logan. Nume de cod X52

2010-07-28T06:05:00.001-07:00

Autor: Alexandru Anghel

Renault şi Automobile Dacia se află la jumătatea proiectului pentru modelul ce va înlocui în 2012 actuala Dacia Logan, maşină care a vândut mai mult de 1,25 milioane de unităţi, socotind cele şase modele dezvoltate pe aceeaşi platformă tehnică.
Astfel, cea mai mare parte a celor 54 de furnizori locali şi 134 de furnizori externi negociază cu Renault contractele pentru furnizarea de componente pentru viitorul model sau deja desfăşoară teste şi încep implementarea şi modificarea fluxului de producţie, după ce au colaborat la concepţia pieselor.
La fel ca şi în cazul X90, actualul model Logan, şi detaliile despre X52, viitoarea generaţie Logan, sunt păstrate secrete, astfel încât furnizorii nu ştiu cum va arăta viitoarea Dacia, singurele imagini disponibile fiind cele generate pe computer de pasionaţii mărcii.
În ceea ce priveşte detaliile tehnice, cu siguranţă există modificări.
"Avem proiecte noi şi cu VW, şi cu Renault. În cazul viitorului model Dacia avem în principiu aceleaşi motorizări, cu mici schimbări. Au devenit mai performante, cu emisii de carbon şi consum de combustibil mai scăzute", a declarat Cătălin Tischer, directorul general al Mahle, care produce filtre de aer pentru motoare.
Mahle produce filtre de aer şi pentru SUV-ul Duster. Astfel, la următoarea generaţie Dacia ar putea introduce motoare cu puteri superioare. Utilizând aceeaşi arhitectură a motoarelor K7 de 1,4 litri şi 1,6 litri cu alimentare pe benzină, Renault şi Dacia ar putea modifica anumite elemente ale grupului motopropulsor care să permită atât reducerea consumului, cât şi a emisiilor de noxe
Continuare: http://www.zf.ro/companii/dacia-aproape-de-final-cu-noul-logan-nume-de-cod-x52-6732196

România dublează numărul de burse pentru R. Moldova

2010-07-28T05:59:00.000-07:00

sursa: romania-actualitati.ro

foto: Agerpres

Iniţial, ministerul educaţiei a anunţat un număr de 2150 de burse disponibile pentru acest an, însă printr-o hotărâre de guvern, acest număr a fost suplimentat cu încă 2850 de burse, informează romania-actualitati.ro

Guvernul de la Bucureşti a dublat numărul de burse oferite elevilor şi studenţilor din Republica Moldova.

Iniţial, ministerul educaţiei a anunţat un număr de 2150 de burse disponibile pentru acest an, însă printr-o hotărâre de guvern din 22 iulie, acest număr a fost suplimentat cu încă 2850 de burse.

Astfel, totalul de burse oferit studenţilor basarabeni în acest an s-a ridicat la 5000.

Este cel mai mare număr de burse oferit de Bucureşti tinerilor basarabeni până acum, România fiind prima ţară din UE care oferă un număr atât de mare de burse unei alte ţări.

Executivul a alocat din fondul de rezervă mijloace financiare pentru a acoperi valoarea burselor pentru lunile octombrie-decembrie, urmând ca de la 1 ianuarie 2011 toate cele 5000 de burse să fie prevăzute în bugetul ministerului educaţiei.

Studenţii din Republica Moldova îşi pot depune dosarele pentru admitere la consulatul român de la Chişinău, dar şi la cele două consulate noi deschise recent la Bălţi şi Cahul.

O comisie a ministerului educaţiei de la Bucureşti primeşte dosarele până la sfârşitul acestei luni.

Consulatul României de la Cahul a anunţat printr-un comunicat că în zilele de 21-23 iulie, cât Comisia ministerului educaţiei a recepţionat dosarele de la studenţii din sudul Republicii Moldova, au fost depuse 419 solicitări de plecare la studii.

Începând cu data de 24 iulie Comisia a venit la Chişinău şi din chiar dimineaţa zilei consulatul României, unde sunt primite dosarele, a fost asaltat de sute de tineri însoţiţi de părinţi.

Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, a declarat anterior că termenul de depunere ar putea fi prelungit în funcţie de fluxul de solicitanţi.

În primăvara acestui an autorităţile de la Chişinău au semnat un acord de cooperare cu Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, acord care nu a mai fost semnat de ani de zile din cauza reticenţei fostei guvernări comuniste.

Bucurestii interbelici

2010-07-20T00:05:00.000-07:00

In the land of Dracula, a property revamp: Prince Charles renovates Transylvanian home

2010-07-12T04:02:00.000-07:00

By Vanessa Allen
Among the Prince of Wales's outlays is the latest addition to his property portfolio in Transylvania.

Charles is expected to use the 150-year-old five-bedroom house in remote Romania as an isolated holiday retreat, and it will be used as a guesthouse when he is not in residence.

Renovations on the house and an adjoining stable are now nearing completion, including ensuite bathrooms and underfloor heating.

Old haunt: The farmhouse in Viscri, Transylvania, that Charles bought in 2006 and turned into a guesthouse

Fit for a future king: Inside the 18th century farmhouse in Viscri, now restored as a guest house after it was purchased by the Prince of Wales

The prince's new neighbours include wolves, lynxes and several brown bears, who forage for food in his 37-acre grounds and the surrounding wilderness.

More...

Bring back traditional teaching, says adviser to Prince Charles

The house is in the village of Zalanpatak, which is said to have been founded by one of the prince's Transylvanian ancestors in the 16th century.

A home to 'relax in': Charles is expected to visit the property later this year, once the renovations have been completed

It has been claimed that Britain's Royal Family can be traced to Vlad the Impaler, the real-life ruler who inspired Transylvania's Count Dracula vampire legend.

Charles, first visited Transylvania in 1998 and has bought three properties there, including the Zalanpatak house and a £43-a-night guesthouse in the village of Viscri.

Traditional farming and building techniques used in the area are said to have inspired his plans for Poundbury, the Dorset village created by his Duchy of Cornwall.

He has since sold a manor near the medieval town of Sighisoara, while the Viscri and Zalanpatak guesthouses are managed by Count Tibor Kalnoky.

Count Kalnoky said Charles wanted the Zalanpatak house as 'a home to relax in, in an environment that is comfortable'.

The prince is expected to visit the property later this year, once the renovations have been completed.

He bought the Viscri house in 2006 and the Zalanpatak property in 2008, and has campaigned for the area to be protected by sustainable development.

In a speech in Viscri in 2008, he praised the region for 'the sheer beauty of the landscape, the unspoilt nature of the villages, the churches, the extraordinary atmosphere of somewhere which is timeless'.

Şi poliţiştii harghiteni protestează la Bucureşti

2010-05-18T13:54:00.000-07:00

O delegaţie a poliţiştilor din cadrul Biroului Teritorial Harghita (BT) al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din MAI participă la mitingul de protest organizat, astăzi, în Bucureşti. ,,Poliţiştii care vor participa la miting se află în timpul liber, astfel încât activitatea IPJ Harghita se va desfăşura în parametri normali, serviciile oferite comunităţii neavând de suferit", se arată într-un comunicat de presă semnat de preşedintele BT Harghita al SNPPC, comisar şef de poliţie Mihai Păr.
Potrivit comunicatului, sindicaliştii din MAI au avut o întrevedere de lucru, săptămâna trecută, cu reprezentanţi din conducerea Ministerului, la solicitarea sindicatelor, pe fondul măsurilor de austeritate anunţate de Executiv.
Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/

Adevarul: Târgu-Mureş: Aeroportul se vrea internaţional

2010-05-18T07:10:00.000-07:00

Ionuţ Mărian

Târgu-Mureş: Conducerea Aeroportului Transilvania vrea să includă aeroportul în reţeaua TEN-T

Conducerea Aeroportului Transilvania nu a renunţat la ideea ca într-o zi aerogara să devină aeroport internaţional.

După ce a primit un refuz de continuare a investiţiilor din partea ministrului Radu Berceanu, directorul aeroportului a contactat toţi parlamentarii mureşeni pentru a le cere ajutorul. Ştefan Petru Runcan aşteaptă de la aleşii mureşeni să susţină, mâine, în Parlament cauza de includere a aeroportului în reţeaua TEN-T.

Sursa: Adevarul http://www.adevarul.ro/locale/targu-mures/Targu-Mures-_Aeroportul_se_vrea_international_0_263973951.html

Topliţa - Gura Secului, ceremonie militaro-religioasă comemorativă

2010-05-14T13:47:00.001-07:00

Ieri, 13 mai 2010, de Înălţarea Domnului la Cer, topliţenii, oameni din zona Topliţei şi distinşi invitaţi, după ce au participat la Sfintele Liturghii de Ispas în lăcaşurile de cult, s-au deplasat într-un loc sacru, încărcat de istorie românească, la Gura Secului, la Monumentul-Mausoleu sub a cărui lespede îşi au odihnă veşnică cei 771 de ostaşi-eroi căzuţi în luptele de eliberare a Ardealului în Primul Război Mondial.

Aici s-a desfăşurat un ceremonial religios şi militar de comemorare a eroilor neamului românesc şi au depus coroane de flori, în semn de recunoştinţă veşnică pentru cei care au murit pentru ţară şi popor, reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, consilieri locali şi judeţeni, reprezentanţi ai localităţilor din jurul Topliţei, ai unităţilor militare, poliţiei, jandarmeriei, şefi de instituţii, agenţi economici, reprezentanţi ai partidelor politice şi ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în retragere şi rezervă etc.
Garda de Onoare, formată din militari ai Brigăzii 61 Vânători de Munte ,,General Virgil Bădulescu", a dat onorul pe parcursul întregii manifestări.
La ora 12,00, în timp ce se trăgeau clopotele în toate lăcaşurile de cult, în acordul Marşului de Întâmpinare au fost primite oficialităţile, după care muzica militară a intonat Imnul de Stat al României.

A urmat o slujbă religioasă de pomenire a Eroilor neamului românesc căzuţi pe câmpurile de luptă, săvârşită de un sobor de preoţi.
Despre însemnătatea Zilei Eroilor şi despre cei care şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de bătălie au vorbit domnii Valentin Şimon, viceprimarul municipiului Topliţa, şi Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Printre altele, viceprimarul municipiului Topliţa a spus: ,,În aceste momente se cuvine să ne îndreptăm atenţia către ostaşii români, cadrele din structurile de apărare şi siguranţă naţională care au obligaţia ca şi în viitor să cinstească gloria de luptă a înaintaşilor noştri, să vegheze la independenţa şi suveranitatea României".
După un moment de reculegere, în ritmurile Imnului Eroilor au fost depuse coroane de flori, majoritatea roşii, pe ramuri de brad, pe a căror benzi tricolore s-a putut citi ,,Glorie eternă eroilor neamului românesc".
Ceremonialul de la Monumentul-Mausoleu de la Gura Secului s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi a muzicii militare în aplauzele celor prezenţi.
Participanţii la manifestare s-au deplasat apoi pe platoul din apropierea Monumentului, unde s-a desfăşurat tradiţionalul maial de Ispas al topliţenilor. Aici, pe o scenă în aer liber s-a desfăşurat un bogat şi divers spectacol folcloric.

Şi-au dat concursul artiştii Ansamblului Artistic Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor" al Centrului Cultural din Topliţa şi dansatorii din Bilbor. Au fost aplaudate la scenă deschisă suitele de jocuri bărbăteşti şi de perechi din Topliţa, de pe Valea Mureşului, din Câmpia Transilvaniei, Bilbor şi Moldova. De asemenea, au fermecat prin glasurile lor soliştii vocali Alexandra Stoica, Loredana Marcu, Ilie Ciprian, Ramona Marcu, Dragomir Raita, Carmen Antal Cujbă şi Alexandru Oltean.
N-au lipsit mititeii, grătarele, berea rece şi toate ingredientele specifice unei serbări câmpeneşti. Autor: VASILE GOTEA
Sursa: Informatia Harghitei

Ploieşti. Cafenele retro în tramvaie de epocă

2010-04-25T09:33:00.000-07:00

Foto: Antena 3

Cafenele retro în tramvaie de epocă. Aceasta este ideea autorităţilor din Ploieşti, care au recondiţionat două tramvaie vechi de peste 80 de an. Primul dintre ele a fost montat deja în centrul oraşului, spre bucuria ploieştenilor.

Cele două tramvaie au fost aduse de autorităţile ploieştene din Austria. Ele au fost recondiţionate, astfel încât să-şi păstreze atmosfera anilor `20. Interiorul este din lemn şi multe dintre piese sunt cele originale.

Primul tramvai de epocă a fost deja montat în parcul din centrul Ploieştiului.

Antena 3

Situaţiile extreme pot da naştere la atitudini extreme

2010-04-24T16:25:00.000-07:00

În mod justificat există, în rândul populaţiei din judeţ, mai cu seamă în rândul populaţiei din zona de Nord a judeţului, o stare de nemulţumire şi neîncredere. Criză economică în sus, criză economică în jos, chestiunea este că dacă nu se vor relua lucrările la modernizarea drumului european, respectiv a DN 12 de la Sf. Gheorghe la Reghin şi mai ales pe tronsonul Topliţa - Reghin şi pe DN 15 de la Topliţa spre Borsec, care în momentul de faţă sunt impracticabile, vom asista la ieşirea oamenilor în stradă şi blocarea acestor drumuri.

De toate aceste nemulţumiri, deputatul Mircea Duşa, vicepreşedinte în Camera Deputaţilor, nu este câtuşi de puţin străin. Drept urmare - după cum ne-a informat - în ziua de miercuri, 21 aprilie a.c., a avut o discuţie cu directorul general al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri, ocazie cu care s-a stabilit ca în cursul săptămânii viitoare să se plătească integral datoria pentru lucrările executate în anul trecut şi, imediat, să reînceapă lucrările lăsate de izbelişte în luna decembrie 2009, mai ales pe tronsonul Topliţa - Reghin, pe care nu s-a lucrat deloc.
Referitor la DN 15 - spunea d-l Duşa - s-au aprobat banii pentru reparaţiile capitale pe porţiunea din intersecţia Staţiei PECO din Topliţa până la Monumentul de la Secu. În funcţie de suma aprobată, se preconizează realizarea unui covor continuu de asfalt, iar pe porţiunea pentru care nu vor mai ajunge banii pentru covor asfaltic se vor face plombări.
D-l vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Mircea Duşa, şi-a exprimat speranţa că Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri se va ţine de cuvânt şi va începe lucrările aşa cum a promis, în caz contrar va interveni atât cât va fi nevoie pentru ca aceste lucrări să se reia şi să se finalizeze.

AURELIA ILUŢ

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/articole.html

Speranţa Topliţei stă în turism

2010-04-19T03:47:00.000-07:00

Autor: Adrian Teacă

În centrul municipiului Topliţa, judeţul Harghita, se ridică o clădire spectaculoasă (foto dreapta), la care ar jindui orice oraş mare din România. În 2008, era doar un cofraj sumbru de beton. Fusese începută de mult, dar niciodată nu s-au găsit bani pentru a fi terminată. Ei bine, în mai puţin de doi ani, impozanta clădire a fost gata, fi nisată şi dotată, devenind un fel de emblemă a municipiului. Deloc întâmplător, acest proces a început îndată ce noul primar a câştigat alegerile. Stelu Platon (foto mare), primul primar liberal din istoria Topliţei, a avut această ambiţie, şi a câştigat pariul. Cu el însuşi, în primul rând. Astăzi, în acest adevărat centru politic, administrativ şi cultural, se află şi Primăria, şi instituţiile deconcentrate, şi o bibliotecă foarte bine dotată, şi o superbă sală de spectacole, recent inaugurată. „Eu am fost, timp de două legislaturi, consilier municipal în Topliţa. Ştiu bine ce probleme are localitatea, ce ar trebui să fac şi care sunt priorităţile. De aceea, să nu vă miraţi dacă o să afl aţi că avem foarte multe proiecte, unele deja începute, pentru altele căutăm fonduri. Pentru că şi problemele în Topliţa sunt enorm de mari. S-au închis fabrici, s-au pierdut locuri de muncă, avem şomaj de 10 la sută, iar veniturile la buget s-au subţiat. Dar căutăm alte resurse fi nanciare, fi e de la judeţ, fi e de la Guvern, fi e din programe europene”, ne spune primarul. Şi începe să ne expună ce are în agendă.

Agenda unui primar ocupat

A refăcut esplanada în jurul Casei de Cultură. Are în lucru şapte blocuri, pentru reabilitare termică, unele aproape gata. „Asta pentru că ne-am mişcat repede. Alţii nici n-au început anvelopările. Am lucrat bine cu asociaţiile de proprietari, oamenii au înţeles că vor avea de câştigat, mai ales că zona noastră e destul de friguroasă, am reuşit să punem şi noi, Primăria, banii pentru aceste proiecte, cota de 30 la sută...” Luna viitoare va fi gata un bloc cu 34 de apartamente, pentru cazuri sociale. Şi va începe lucrul la alte 20 de locuinţe sociale. Curând, pe 1 mai, locuitorii Topliţei vor avea o nouă hală agro-alimentară. „Am reuşit să fac un parteneriat cu cei de la Plus, să reconstruiască piaţa pe banii lor, şi să-şi facă acolo şi propriul magazin. Iar hala va fi în proprietatea Consiliului Local, aşa a fost înţelegerea”, mai zice primarul, care e departe de a încheia lista proiectelor sale. Recent, Primăria a recepţionat conducta de gaz care vine de la Gheorgheni. 42 de kilometri. Se lucrează de zor la reţeaua de distribuţie a gazului în intravilan. Aşa că, spre sfârşitul acestui an, topliţenii ar putea trăi un moment istoric: vor avea gaz în locuinţe! Ce mai are în lucru Primăria? Extinderea reţelei de canalizare (acum există doar în zona centrală). Refacerea trotuarelor. Reabilitarea Parcului Central (foto stânga) (cofi nanţare de la Ministerul Mediului). Şi, cel mai important, s-a depus un proiect la Agenţia de Dezvoltare 7 Centru, valoarea acestuia fi ind de nu mai puţin de 10,7 milioane de euro. Proiectul e foarte ambiţios, dacă ne gândim că ar trebui asfaltate 41 de străzi, plus un centru social şi un azil, plus un sistem de supraveghere video în oraş, cu 60 de camere wireless! Proiectul este eligibil - ne asigură domnul Platon -, e la Ministerul Mediului, se aşteaptă banii de la Uniunea Europeană (UE). Şi tot în 2010, care pare să fi e anul marilor investiţii pentru Topliţa, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) va reface şi DN 12 (foto jos), care trece prin oraş şi este, putem confi rma, un dezastru. În sarcina Primăriei va sta reabilitarea trotuarelor pe acest tronson.

Economie de criză

Topliţa trăia, cândva, de pe urma uriaşei Platforme de Industrializare a Lemnului, una din cele mai mari din ţară. Nu mai puţin de 6.000 de oameni lucrau, în 1989, pe această platformă, mulţi venind din comunele apropiate. Astăzi, mai lucrează aici... 250! Între timp, au mai apărut fi rme mici de prelucrare a lemnului, majoritatea gatere, care fac ceva export de cherestea. Unele s-au închis, pentru că piaţa europeană e şi ea în criză şi nu mai cere atâta lemn. Urmarea? Alţi şomeri. Mulţi dintre ei au ales să plece afară, la muncă, dar e tot mai greu şi acolo. Mai sunt două mici fabrici, una de tricotaje, cu capital românesc, alta de încălţăminte, a unui italian. Partea proastă este că şi Fabrica de lapte de la Remetea a dat faliment. Asta înseamnă că fermierii din zonă nu prea au ce să facă cu laptele, deşi au destule vaci şi oi. Primăria le-a pus acestora la dispoziţie păşuni, în urma unor licitaţii, dar valorifi carea laptelui şi a cărnii rămâne marea problemă. Şi totuşi, primarul Stelu Platon rămâne optimist, şi se gândeşte tot mai serios că şansa municipiului poate fi turismul. În Topliţa sunt două ştranduri cu apă mezotermală, la 27 grade Celsius. Unul a fost retrocedat, celălalt a rămas la Primărie, cu un statut încă neclar. Ar trebui investiţii serioase şi aici, ca să se valorifi ce această bogăţie pe care stă oraşul. Mai ales că, în conformitate cu studiile de fezabilitate făcute recent, ar exista, la adâncimea de 1.000 de metri, ape termale la temperatura de 50 de grade! Dacă adăugăm cele două pârtii de schi, bine dotate, şi zecile de pensiuni agro-turistice care au apărut în zona periurbană, putem conchide că Topliţa are, într-adevăr, un potenţial turistic remarcabil.
Nu e uşor să conduci un municipiu cu 16.000 de locuitori (peste trei sferturi români), mai ales când acesta e foarte întins. Din acest motiv, de pildă, cele 3 licee şi cele 3 şcoli generale au unităţi în cartierele periferice, ca să nu fi e puşi pe drumuri copiii. Mai ales că drumurile... sunt cum sunt. Topliţa are, conform spuselor primarului, 75 de kilometri de drumuri neasfaltate!! Şi nici în Consiliul Local nu are primarul cine ştie ce sprijin de la propriul partid. Din 17 consilieri, 9 sunt de la PSD (inclusiv unul din PNG, care a fost ales viceprimar), 3 sunt din PNL, 3 din PD-L şi 2 din UDMR. Dar nici confi guraţia politică a consiliului, nici starea jalnică a infrastructurii, şi nici criza care a „răvăşit” economia, şi aşa fi ravă, a Topliţei, nu par să-l „sperie” pe primar, care nu ascunde că e un om foarte ambiţios. Şi, ca un „argument” suplimentar, ne povesteşte cum a ajuns să candideze la Primărie, deşi puţini îi dădeau şanse. „M-a convins - ne spune - colegul meu liberal Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Care a trimis o echipă de la facultatea de sociologie de acolo, să facă un sondaj de opinie în Topliţa. Iar sondajul s-a adeverit total! Şi scorul din primul tur, şi din turul doi, când am câştigat „la mustaţă”! De aceea, vă spun, nu mă las, topliţenii care m-au ales merită o viaţă mai bună, măcar în ce priveşte confortul urban. Şi mă voi bate pentru asta.”

Sursa: http://www.condeiulardelean.ro/articol/speranta-toplitei-sta-turism

Despre potentialul turistic al judetului Harghita

2010-03-06T05:40:00.000-08:00

Statiuni: : Borsec, Baile Tusnad, Lacu Rosu, Izvorul Muresului, Praid.

Rezervatii: Mlastina de la Valea Mijlocie, Mlastina de la Sacraieni, Mlastinile Benes-Tusnad,Voslabeni, Muntele de Sare de la Praid, Dealul Melcului.

Excursii: Muntii Hasmas, Izvoarele Oltului si Muresului, Piatra Singuratica, Muntii Ciuc, Muntii harghita, Cheile Bicazului, Pestera meresti, Pestera Sugau, Pestera de Gheata, Grota Ursilor, Dealul Rotund din Borsec, Dealul Sarat de la Praid.

Principalele orase: Miecurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Borsec, Gheorghieni, Cristuru-Secuiesc.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni deschide azi o nouă expoziţie la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc

2010-02-12T16:16:00.000-08:00

,,Dacii din curbura Carpaţilor"

Începând de astăzi, 11 februarie, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a deschis o nouă expoziţie tematică: ,,Dacii din Curbura Carpaţilor" la secţia sa din Miercurea-Ciuc, Muzeul Oltului şi Mureşului Superior. La organizarea expoziţiei au participat 5 muzee: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Muzeul Brăilei.
,,Expoziţia reuneşte, pentru prima dată, piesele cele mai reprezentative descoperite în cinci staţiuni situate de-o parte şi de alta a lanţului montan Carpaţii de Curbură, respectiv pe cele de la Cârlomăneşti - ,,Cetăţuia", Pietroasa Mică - ,,Gruiu Dării", Olteni - ,,Cariera de nisip", Covasna - ,,Cetatea Zânelor" şi Racoş - ,,Tipia Ormenişului". Pe lângă acestea sunt incluse şi două tezaure excepţionale (în replică), reprezentative pentru această zonă, şi anume tezaurele dacice de la Surcea, jud. Covasna, şi Sâncrăieni, jud. Harghita. Diferite ca mod de organizare şi funcţionalitate (aşezare deschisă şi necropolă la Olteni, aşezare fortificată la Cârlomăneşti, cetate la Covasna, zone sacre la Pietroasa Mică - Gruiu Dării şi la Racoş), cele cinci situri pe care se pune accent prezintă, prin artefactele descoperite, omogenitatea şi unitatea culturii daco-getice, dar şi diversitatea rezultată din manifestările economice, sociale şi spirituale zonale şi locale. Ca perioadă de existenţă ele sunt contemporane, cu maximă dezvoltare în sec. I a. Chr. - I p. Chr., excepţie făcând doar aşezarea cu necropola aferentă de la Olteni, jud. Covasna, a cărei locuire se datează în sec. IV-III a. Chr. Aceasta din urmă, deşi mai timpurie, este de referinţă pentru urmărirea în timp a evoluţiei artefactelor folosite de daco-geţi. De altfel, situl de la Olteni este o apariţie insolită în spaţiul intracarpatic, descoperirile de aici dând speranţa apariţiei unor aşezări similare şi în alte zone din Transilvania, nedepistate până acum din cauza carenţei cercetărilor şi nu a inexistenţei lor.
Deşi semnificative ca importanţă pentru perioada pre-clasică şi clasică a civilizaţiei dacice, cele cinci situri prezente în expoziţie sunt doar o mică parte din ceea ce a însemnat zona respectivă în epoca dacică. Cercetările arheologice sumare, sondajele şi descoperirile întâmplătoare au evidenţiat un număr mare de aşezări şi fortificaţii, cu o viaţă economică şi socială înfloritoare, atât în curbura internă cât şi în cea externă a Carpaţilor". (dr. Viorica Crişan, coordonator proiect)
Expoziţia - care se deschide astăzi, la ora 17,00 - va putea fi vizitată la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior până în data de 26 martie 2009, după care va fi expusă la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Program de vizitare: marţi-sâmbătă, între orele 9,00-17,00; duminică, 10,00-15,00; luni - închis.
Preţul biletului de intrare: 1 leu - copii, elevi, studenţi, pensionari; 2 lei - adulţi. Pentru grupuri organizate programările se fac la numărul de telefon 0266/317726, muzeograf Florina Ghineţ, e-mail moms_hr@yahoo.com, iar pentru mai multe informaţii vă rugăm să contactaţi Biroul Relaţii Publice şi Marketing al MNCR (muzeograf Deak Andrea, e-mail deakandrea.mncr@gmail.com) sau vizitaţi site-ul muzeului: www.muzeul-carpatii-rasariteni.ro.

Sursa: Informatia Harghitei http://www.informatiahr.go.ro/

Partia de schi Toplita, judetul Harghita

2010-01-06T12:41:00.001-08:00

Partia de schi din Toplita este situata la 3 km de centrul orasului si se este una dintre cele mai noi din tara. Se compune de fapt din doua partii: Partia Bradul de 1000 de metrii lungime destinata schiorilor incepatori (diferenta de nivel 125 m, inclinare medie 11%) si partia Magherus de 460 m lungime destinata schiorilor avansati (diferenta de nivel 125 m, inclinare medie 23%). Partia din urma este dotata cu instalatie de teleschi cu o capacitate de 600 persoane pe ora. De asemenea exista instalatii de zapada artificiala si de batatorit zapada. Turistii pot inchiria echipementele in punctul de inchiriere special amenajat aici.

Partia de schi Valea Rece, judeţul Harghita

2010-01-06T12:41:00.000-08:00

Grad de dificultate mediu
Lungime 450m
Altitudine la plecare 1250m
Altitudine la sosire 1100m
Diferenta de nivel 150m

Partia de schi Izvorul Muresului, jud. Harghita

2010-01-06T12:39:00.001-08:00

Izvorul Muresului este o statiune climaterica (la 18 km sud de Gheorgheni) situata in jud. Harghita in muntii Hasmas, la o altitudine de 900 m.
Aici se poate schia si in aprilie.
Iarna se organizeaza Serbarile Zapezii.
Orar de functionare teleshi ( 360 m): 11-16 ore, pretul 1 RON/urcare sau 15 RON/abonament /zi

Partia de schi Baile Harghita, Miercurea Ciuc, jud. Harghita

2010-01-06T12:39:00.000-08:00

Baile Harghita fac parte din orasul Miercurea Ciuc fiind o localitate balneoclimaterica, montana, mult vizitata de iubitorii skiului pentru partiile sale si pentru durata mara a zapezilor.
Stratul de zapoada dureaza din decembrie pana in martie, stratul mediu fiind e 60 cm.
Partiile din statiune sunt deservite de teleskiuri.
Auto: De la Pasul Vlahita de pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersectie.
Calea Ferata: Nu exista retea feroviara in zona.

Lista partiilor de ski din Romania omologate

2010-01-06T12:38:00.000-08:00

Denumire pârtie schi Administrator Amplasare Judeţ
Vartop II AF Gligor Danut “Dan Ski Sport” Arieseni Alba
Vârtop S.C. Todea Turism S.R.L. Arieşeni Alba
Cazacu Variantă Primaria Azuga Azuga Prahova
Sorica Consiliul local Azuga Azuga Prahova
Azuga Sud Primaria Azuga Azuga Prahova
La stână Primaria Azuga Azuga Prahova
Cazacu Primăria Oraşului Azuga Azuga Prahova
M 1 S.C. CTM Rînca S.R.L. Baia de Fier Gorj
Suior 2 SC Turist Suior SRL Baia Sprie Maramures
Băişoara S.C. Onix Hotel S.R.L. Băişoara Cluj
Teleschi Pricop S.C. Tele Pri S.R.L. Borşa Maramureş
Teleschi S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Telescaun S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Zănoaga - Subteleferic S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Zănoaga - Variantă S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Kalinderu Primăria Buşteni Buşteni Prahova
Icoană 1 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Icoană 2 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Roata Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Cîrlibaba 1 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Cîrlibaba 2 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Poiana Soarelui Club Sportiv Prometheus Borişte Deseşti Maramureş
Brazi S.C. Alpin S.R.L Deseşti Maramureş
Cora S.C. Staţiunea Izvoare S.A. Deseşti Maramureş
Feleacu S.C. Teleschi S.R.L. Feleacu Cluj
Csipike S.C. Harold - Sky S.R.L. Harghita Băi Harghita
Kossuth S.C. Krater S.R.L. Harghita Băi Harghita
Miklos Asociaţia de schi Miercurea Ciuc Harghita Băi Harghita
Hidişel S.C. Telebig S.R.L. Hidişeul de Jos Bihor
Lobogo S.C. Benluma S.R.L. Homorod Băi Harghita
Sărărie Primăria Municipiului Iaşi Iaşi Iaşi
Greces S.C. Bar Tour Schi S.R.L. Izvorul Mureşului Harghita
Lupului S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Constantinescu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Mutu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Sfântu Gheorghe S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Nagy Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Kicsi Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Sugo S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Tolvajos S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şumuleu S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şuior S.C. Turist Şuior S.R.L. Mogoşa Maramureş
Mogoşa Direcţia Silvică Baia Mare Mogoşa Maramureş
Cheile Grădiştei S.C. Cheile Grădiştei S.R.L. Moieciu Braşov
Cioaca Primăria comunei Moneasa Moneasa Arad
M 2 S.C. CTM Rînca S.R.L. Novaci Gorj
Cocoş S.C. Lacoli Prodimpex S.R.L. Pârâul Rece Braşov
Onceşti S.C. Libertatea S.A. Păltiniş Sibiu
Cozla I SC Perla Invest SRL Piatra Neamt Neamt
Lupului S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Stadion S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sulinar S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Drumul Roşu S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic ICPAT S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Ruia S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Bradul S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Slalom S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Kanzel S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sky Bogdan P.F. Gyorfi Ferencz Praid Harghita
Subteleferic Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Cocoşul Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Variantă Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Sosire Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Elod S.C. Elod Sport S.R.L. Sânmartin Harghita
Birta - Văliug S.C. Birta Group S.R.L. Semenic Caraş - Severin
Gozna S.C. Turism Semenic S.A. Semenic Caraş - Severin
Carp Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Drumul de vara Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 2 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - varianta Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Papagal Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 1 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Soarelui Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Scandurari Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Incepatori Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Aluniş S.C. Nevasky S.R.L. Sovata Mureş
Platoul Soarelui S.C. Vest Week/end Com S.R.L. Straja Hunedoara
Bucovina S.C. Popas Turistic Bucovina S.R.L. Suceviţa Suceava
Sugaş Băi Primăria Municipiului Sf. Gheorghe Şugaş Băi Covasna
Măgheruş S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Bradul S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Csango S.C. Turism montan Ro S.R.L. Valea Rece Harghita
Codrii Vlasinului S.C. Vlasin Com Prod Service S.R.L. Vânători Cluj
Parc Primăria Municipiului Vatra Dornei Vatra Dornei Suceava
Dealul Negru S.C. Telescaun Negreşti S.R.L. Vatra Dornei Suceava
Pasul Vulcan S.C. Comexim R S.R.L. Vulcan Hunedoara

Evoluția indicilor pentru turism în octombrie şi perioada 1.I – 31.X.2008

2008-12-03T12:51:00.000-08:00

Institutul Național de statistică a dat publicității evoluția indicilor pentru turism în octombrie şi perioada 1.I – 31.X.2008.

Astfel, în luna octombrie 2008, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 3,3 %, respectiv cu 4,5 %.
Comparativ cu luna octombrie 2007, în luna octombrie 2008 sosirile vizitatorilor străini la punctele de frontieră au crescut cu 5,8 %.
În perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 3,7 %, respectiv cu 1,4 %.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 593,0 mii turişti, în creştere cu 3,3 % faţă de cele din luna octombrie 2007.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 77,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 22,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din luna octombrie 2007.

Sosirile în hoteluri deţin în luna octombrie 2008 o pondere de 75,5% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 1,5% faţă de luna octombrie 2007.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 1642,1 mii, în creştere cu 4,5% faţă de cele din luna octombrie 2007.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 82,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,4%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 a fost de 35,7% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu un punct procentual faţă de luna octombrie 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 au fost la spaţiile de cazare pe nave de croazieră (59,7%) şi la hoteluri (43,2%).

Sosirile vizitatorilor străini în România la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 745,2 mii, în creştere cu 5,8 % faţă de luna octombrie 2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 65,1% provin din statele Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri din statele UE provin din: Ungaria (36,8%), Bulgaria (20,5%), Germania (8,8%), Italia (7,9%) , Austria (3,6%) şi Polonia (3,4%). Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 1070,9 mii, în creştere cu 18,3% comparativ cu luna octombrie 2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 79,8% din numărul total de plecări.
Comparativ cu luna octombrie 2007, anul acesta au existat creşteri mai mari la transportul rutier, cu 19,3% şi aerian cu 16,7%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 6217,2 mii turişti, în creştere cu 3,7% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 78,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 21,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din perioada similară a anului 2007.

Sosirile în hoteluri deţin în perioada 1.I – 31.X.2008 o pondere de 73,8% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 2,0% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 18297,1 mii, în creştere cu 1,4% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 83,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,4%.

Distribuţia sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe zone turistice, în perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, în %

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 a fost de 36,3 % pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de perioada similară din anul 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 au fost la spaţii de cazare pe nave de croazieră (79,7%) şi la hoteluri (42,8%).

Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 7636,6 mii, în creştere cu 14,9% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,7%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 62,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele UE cele mai multe sosiri provin din: Ungaria (34,3%), Bulgaria (19,8%), Germania (9,5%), Italia (7,7%), Polonia (5,3%) şi Austria (3,8%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 11286,5 mii, în creştere cu 20,5%, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate (79,2% din numărul total de plecări). Comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, anul acesta au avut loc creşteri mai mari la transportul aerian cu 28,0%.

Despre Harghita

2008-10-24T12:46:00.000-07:00

Clima este caracteristica zonelor muntoase si depresiunilor intramontane, cu ierni geroase de lunga durata si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 6°C. Perioada racoroasa uneori tine peste 43% din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscuta drept "polul frigului" din Romania.

Flora si fauna
Vegetatia judetului din punct de vedere biologic este bogata si variata, dispusa de la nivelul alpin pana luncile joase ale raurilor. O suprafata de 228.614 hectare (reprezentand 34% din suprafata totala a judetului) este acoperita cu paduri. Cele mai raspandite sunt rasinoasele (73%), urmate de fag (19%) si stejar (2%). Dupa modul de utilizare, padurile pentru protectia mediului (fixarea solului, protectia apelor, paduri pentru recreatie si arii protejate) reprezinta 35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatarii. Pe crestele masivelor calcaroase si în cheile muntoase sunt prezente cateva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagra, tisa si vestita floare de colt.
Fauna este foarte bogata datorita întinselor paduri de rasinoase si foioase: se întalnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lant carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rasul, jderul. Dintre pasari amintim: cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte, sorecarul, huhurezul, buha, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte. Apele raurilor sunt populate de pastravi, boisteanul si stiuca.

blog pentru promovarea turismului din Harghita

2008-08-18T08:53:00.000-07:00

suntem la inceput...

in curand, pe acest blog, veti avea posibilitatea de a gasi cele mai noi informatii despre turismul din judetul Harghita.

Harghita Turism

Tolerance.ro: Romania determined to block Serbia's candidate bid to the EU because of the invention of “Vlach” language

Romania is determined to block a positive decision on the status bid of Serbia regarding its candidacy to the European Union due to the lack of minority rights for the Romanians in Timoc region, according to Danas, a Belgrade based daily newspaper, Tolerance.ro reports .

The news reached top Serbian officials on Thursday as they were preparing to meet with visiting German Foreign Minister Guido Westerwelle.

"The Romanians have announced they will block the candidacy over the “Vlach” issue. That cast a huge shadow on the already difficult talks with Westerwelle" unnamed sources were quoted according to Danas newspaper.

They also said that there will be "immediate engagement in intensive communication" with the friendly neighbor - one of five EU member-states that have not recognized the ethnic Albanian unilateral declaration of independence.

Romania is determined to block a positive decision on the status bid of Serbia regarding its candidacy to the European Union "unless steps are taken urgently to improve the position of the Romanian (Vlach) minority in Serbia".

The beginning of 2012 Serbian authorities has continued the plan to invent and standardize a new language “the Vlach language”. The so called Vlachs in Timoc region speak Romanian but they were not alowed to learn it in school.

Source: Tolerance.ro

Daniel Gheorghe: The road for EU integration of Serbia, Cyrillic approaches. Stalin invented ”Moldovan” language, Serbia invents “Vlach” language

YouthVoice.ro: Daniel Gheorghe: The road for EU integration of Serbia, Cyrillic approaches. Stalin invented ”Moldovan” nation and language, Serbia invents “Vlach” nation and language...

Romanian YouthVoice.ro: “Lucky” Romanians: native speakers of three languages: Romanian, Moldovan (a Soviet fake), Vlah (a Serbian fake)

Romanian YouthVoice.ro: “Lucky” Romanians: native speakers of three languages: Romanian, Moldovan (a Soviet fake), Vlah (a Serbian fake). Serbia on the way to create huge diplomatic scandal with Romania

Tolerance.ro: Russian Ambassador in Chișinău, Republic of Moldova, to start new diplomatic scandal

SSRN.com: L. Matei, C. Cornea: Human Resource Motivation in Romanian Public Administration – The European Union Enlargement Context

gandul.info: GALERIE FOTO: Topul celor mai mari oraşe din lume în ultimii 9.000 de ani - de la Ierihon la Tokyo

CatalinCornea.ro: Cine este puterea regională? sau… Ce nu poate România, face Turcia!

Tolerance.ro: Serbia accepts a Romanian consulate in Timoc after numerous bilateral negotiations

CatalinCornea.ro: Despre înfiinţarea canalului în limba engleză “TVR Europa” prin comasarea “TVR info” cu “TVR3“

Submarinul romanesc, reparat pentru a nu se scufunda

Agricultura: Exporturile de produse eco s-au dublat în 2011

Romanian Language, Culture and Civilization Courses, Braşov, Romania, July 3rd-28th 2012/ Cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, Braşov

Romanian YouthVoice.ro/English: King Mihai I of Romania blames Winston Churchill: „I cannot ever forgive Churchill, who threw us to the Russians”

Romanian YouthVoice.ro/economie: Sursele creșterii exporturilor României: telefonul, bujia și mașina

CatalinCornea.ro:Cu ce înlocuim punga de plastic?

Tolerance.ro: Russian elections: the members of the European Parliament call for new free and fair elections

YouthVoice.ro/Turism: România, în topul turismului de aventură

Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au cr

Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au croitoresele românce

www.YouthVoice.ro/Harghita: Finanţare pentru introducerea în circuitul turistic a Castelului de Apă din Drobeta Turnu Severin

Informatia Harghitei: Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita

Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul HarghitaMoştenitorul coroanei britanice a admirat biserica fortificată din Delniţa, a vizitat casa unei englezoaice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească

Parintele Boian, de Paste: „Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure identitatea”

Malainita, Timoc, Serbia/Timoc Press http://www.timocpress.info/

CentrulBrancusi.ro: Fotografii din Targujiul de alta data

Fotografii din Targujiul de alta data

Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari

Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari. Un om de afaceri austriac a prezentat, miercuri, la un forum de afaceri, un proiect turistic de un miliard de dolari, pe care vrea să-l construiască pe Valea Prahovei.

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi / Dacă știi a lor măsură…

Fiindcă ne întâlnim foarte des cu personaje cu pretenții, dar care sunt limitate intelectual și care resping orice informație, idee ce depășește propriile limite, vă propun drept consolare 2 strofe din Glossa lui Mihai Eminescu:

Vizitatori UNIMEDIA și Facebook: Chirtoacă merită un nou mandat în fruntea Chișinăului

DOCUMENTE. Angajat in urma unui concurs discriminatoriu, directorului Bibliotecii Judetene Covasna, UDMR-istul SZONDA Szabolcs, nu-i place stema Roman

Ziarul românesc „Libertatea Cuvântului”, Cernauți, Ucraina: Intervievarea în focus grup și cercetarea situației etno-politice din regiune

www.CondeiulArdelean.ro: Banii din Bugetul de Stat al României pentru acțiuni separatiste pe criterii etnice?!

in Ştiri locale

Discutii ale comunitatii romanesti din Ucraina cu ministrul ucrainean al invatamatului in privinta invatamantului in limba romana

Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari

Caravana culturală în Sudul Basarabiei, Ediţia a II-a

Destinul bisericii ortodoxe din Herculian-Harghita

Adrian Nicolae PETCU

Adio litoral romanesc! In 5 ani putem disparea de pe harta turismului mondial

O telegondolă care nu duce nicăieri

ANAT: Vanzarile in turism au scazut in 2010 cu 15%, zeci de agentii s-au inchis

Vanzarile agentiilor de turism din Romania au scazut, in medie, cu 15% in 2010 fata de 2009, iar zeci de agentii de profil au fost inchise din cauza crizei economice, a declarat joi Corina Martin (foto), presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), informeaza Mediafax.

Autorii planului de marketing al Romaniei: "Daca nu aveti ce face cu Delta, inchiriati-o americanilor"

Factura protestelor in turismul egiptean. Se redeschid piramidele

Adevarul.ro: VIDEO Rânca, aventură şi relaxare în Parâng

Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi

Pe Aceeaşi Temă

TAGURI

Stiai de fortificatiile militare din jurul Bucurestiului?

Pentru cei curiosi, centura Bucurestiului este impanzita cu forturi militare si baterii intermediare din (aproximativ) 2,5 in 2,5 kilometri, inca de pe vremea regelui Carol.

JEAN MOSCOPOL-VREI SA NE-NTALNIM SAMBATA SEARA?

JEAN MOSCOPOL-VREI SA NE-NTALNIM SAMBATA SEARA?

Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase p

Marea Moartă de la Slatina, sat romanesc in Ucraina

Harta tarifelor la schi în România

Autor: Cristina Somanescu | Sursa: Money.ro |

ARTICOLE PE ACEASTA TEMA

ARTICOLE LIFESTYLE & SHOPPING

Față de autorități B.O.R are onoare – Învăţătoarea renunţă la greva foamei: Preafericitul Ioan mi-a spus că aş putea muri şi nu ar fi bine pentru sufl

Dacia, aproape de final cu noul Logan. Nume de cod X52

România dublează numărul de burse pentru R. Moldova

Bucurestii interbelici

In the land of Dracula, a property revamp: Prince Charles renovates Transylvanian home

More...

Şi poliţiştii harghiteni protestează la Bucureşti

Adevarul: Târgu-Mureş: Aeroportul se vrea internaţional

Târgu-Mureş: Conducerea Aeroportului Transilvania vrea să includă aeroportul în reţeaua TEN-T

Topliţa - Gura Secului, ceremonie militaro-religioasă comemorativă

Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita
Moştenitorul coroanei britanice a admirat biserica fortificată din Delniţa, a vizitat casa unei englezoaice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească

in
Ştiri locale