miercuri, 6 ianuarie 2010
Partia de schi Toplita, judetul Harghita
Partia de schi din Toplita este situata la 3 km de centrul orasului si se este una dintre cele mai noi din tara. Se compune de fapt din doua partii: Partia Bradul de 1000 de metrii lungime destinata schiorilor incepatori (diferenta de nivel 125 m, inclinare medie 11%) si partia Magherus de 460 m lungime destinata schiorilor avansati (diferenta de nivel 125 m, inclinare medie 23%). Partia din urma este dotata cu instalatie de teleschi cu o capacitate de 600 persoane pe ora. De asemenea exista instalatii de zapada artificiala si de batatorit zapada. Turistii pot inchiria echipementele in punctul de inchiriere special amenajat aici.
Partia de schi Valea Rece, judeţul Harghita
Grad de dificultate mediu
Lungime 450m
Altitudine la plecare 1250m
Altitudine la sosire 1100m
Diferenta de nivel 150m
Lungime 450m
Altitudine la plecare 1250m
Altitudine la sosire 1100m
Diferenta de nivel 150m
Partia de schi Izvorul Muresului, jud. Harghita
Izvorul Muresului este o statiune climaterica (la 18 km sud de Gheorgheni) situata in jud. Harghita in muntii Hasmas, la o altitudine de 900 m.
Aici se poate schia si in aprilie.
Iarna se organizeaza Serbarile Zapezii.
Orar de functionare teleshi ( 360 m): 11-16 ore, pretul 1 RON/urcare sau 15 RON/abonament /zi
Aici se poate schia si in aprilie.
Iarna se organizeaza Serbarile Zapezii.
Orar de functionare teleshi ( 360 m): 11-16 ore, pretul 1 RON/urcare sau 15 RON/abonament /zi
Partia de schi Baile Harghita, Miercurea Ciuc, jud. Harghita
Baile Harghita fac parte din orasul Miercurea Ciuc fiind o localitate balneoclimaterica, montana, mult vizitata de iubitorii skiului pentru partiile sale si pentru durata mara a zapezilor.
Stratul de zapoada dureaza din decembrie pana in martie, stratul mediu fiind e 60 cm.
Partiile din statiune sunt deservite de teleskiuri.
Auto: De la Pasul Vlahita de pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersectie.
Calea Ferata: Nu exista retea feroviara in zona.
Stratul de zapoada dureaza din decembrie pana in martie, stratul mediu fiind e 60 cm.
Partiile din statiune sunt deservite de teleskiuri.
Auto: De la Pasul Vlahita de pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersectie.
Calea Ferata: Nu exista retea feroviara in zona.
Lista partiilor de ski din Romania omologate
Denumire pârtie schi Administrator Amplasare Judeţ
Vartop II AF Gligor Danut “Dan Ski Sport” Arieseni Alba
Vârtop S.C. Todea Turism S.R.L. Arieşeni Alba
Cazacu Variantă Primaria Azuga Azuga Prahova
Sorica Consiliul local Azuga Azuga Prahova
Azuga Sud Primaria Azuga Azuga Prahova
La stână Primaria Azuga Azuga Prahova
Cazacu Primăria Oraşului Azuga Azuga Prahova
M 1 S.C. CTM Rînca S.R.L. Baia de Fier Gorj
Suior 2 SC Turist Suior SRL Baia Sprie Maramures
Băişoara S.C. Onix Hotel S.R.L. Băişoara Cluj
Teleschi Pricop S.C. Tele Pri S.R.L. Borşa Maramureş
Teleschi S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Telescaun S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Zănoaga - Subteleferic S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Zănoaga - Variantă S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Kalinderu Primăria Buşteni Buşteni Prahova
Icoană 1 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Icoană 2 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Roata Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Cîrlibaba 1 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Cîrlibaba 2 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Poiana Soarelui Club Sportiv Prometheus Borişte Deseşti Maramureş
Brazi S.C. Alpin S.R.L Deseşti Maramureş
Cora S.C. Staţiunea Izvoare S.A. Deseşti Maramureş
Feleacu S.C. Teleschi S.R.L. Feleacu Cluj
Csipike S.C. Harold - Sky S.R.L. Harghita Băi Harghita
Kossuth S.C. Krater S.R.L. Harghita Băi Harghita
Miklos Asociaţia de schi Miercurea Ciuc Harghita Băi Harghita
Hidişel S.C. Telebig S.R.L. Hidişeul de Jos Bihor
Lobogo S.C. Benluma S.R.L. Homorod Băi Harghita
Sărărie Primăria Municipiului Iaşi Iaşi Iaşi
Greces S.C. Bar Tour Schi S.R.L. Izvorul Mureşului Harghita
Lupului S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Constantinescu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Mutu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Sfântu Gheorghe S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Nagy Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Kicsi Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Sugo S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Tolvajos S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şumuleu S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şuior S.C. Turist Şuior S.R.L. Mogoşa Maramureş
Mogoşa Direcţia Silvică Baia Mare Mogoşa Maramureş
Cheile Grădiştei S.C. Cheile Grădiştei S.R.L. Moieciu Braşov
Cioaca Primăria comunei Moneasa Moneasa Arad
M 2 S.C. CTM Rînca S.R.L. Novaci Gorj
Cocoş S.C. Lacoli Prodimpex S.R.L. Pârâul Rece Braşov
Onceşti S.C. Libertatea S.A. Păltiniş Sibiu
Cozla I SC Perla Invest SRL Piatra Neamt Neamt
Lupului S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Stadion S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sulinar S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Drumul Roşu S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic ICPAT S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Ruia S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Bradul S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Slalom S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Kanzel S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sky Bogdan P.F. Gyorfi Ferencz Praid Harghita
Subteleferic Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Cocoşul Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Variantă Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Sosire Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Elod S.C. Elod Sport S.R.L. Sânmartin Harghita
Birta - Văliug S.C. Birta Group S.R.L. Semenic Caraş - Severin
Gozna S.C. Turism Semenic S.A. Semenic Caraş - Severin
Carp Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Drumul de vara Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 2 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - varianta Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Papagal Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 1 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Soarelui Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Scandurari Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Incepatori Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Aluniş S.C. Nevasky S.R.L. Sovata Mureş
Platoul Soarelui S.C. Vest Week/end Com S.R.L. Straja Hunedoara
Bucovina S.C. Popas Turistic Bucovina S.R.L. Suceviţa Suceava
Sugaş Băi Primăria Municipiului Sf. Gheorghe Şugaş Băi Covasna
Măgheruş S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Bradul S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Csango S.C. Turism montan Ro S.R.L. Valea Rece Harghita
Codrii Vlasinului S.C. Vlasin Com Prod Service S.R.L. Vânători Cluj
Parc Primăria Municipiului Vatra Dornei Vatra Dornei Suceava
Dealul Negru S.C. Telescaun Negreşti S.R.L. Vatra Dornei Suceava
Pasul Vulcan S.C. Comexim R S.R.L. Vulcan Hunedoara
Vartop II AF Gligor Danut “Dan Ski Sport” Arieseni Alba
Vârtop S.C. Todea Turism S.R.L. Arieşeni Alba
Cazacu Variantă Primaria Azuga Azuga Prahova
Sorica Consiliul local Azuga Azuga Prahova
Azuga Sud Primaria Azuga Azuga Prahova
La stână Primaria Azuga Azuga Prahova
Cazacu Primăria Oraşului Azuga Azuga Prahova
M 1 S.C. CTM Rînca S.R.L. Baia de Fier Gorj
Suior 2 SC Turist Suior SRL Baia Sprie Maramures
Băişoara S.C. Onix Hotel S.R.L. Băişoara Cluj
Teleschi Pricop S.C. Tele Pri S.R.L. Borşa Maramureş
Teleschi S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Telescaun S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Zănoaga - Subteleferic S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Zănoaga - Variantă S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Kalinderu Primăria Buşteni Buşteni Prahova
Icoană 1 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Icoană 2 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Roata Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Cîrlibaba 1 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Cîrlibaba 2 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Poiana Soarelui Club Sportiv Prometheus Borişte Deseşti Maramureş
Brazi S.C. Alpin S.R.L Deseşti Maramureş
Cora S.C. Staţiunea Izvoare S.A. Deseşti Maramureş
Feleacu S.C. Teleschi S.R.L. Feleacu Cluj
Csipike S.C. Harold - Sky S.R.L. Harghita Băi Harghita
Kossuth S.C. Krater S.R.L. Harghita Băi Harghita
Miklos Asociaţia de schi Miercurea Ciuc Harghita Băi Harghita
Hidişel S.C. Telebig S.R.L. Hidişeul de Jos Bihor
Lobogo S.C. Benluma S.R.L. Homorod Băi Harghita
Sărărie Primăria Municipiului Iaşi Iaşi Iaşi
Greces S.C. Bar Tour Schi S.R.L. Izvorul Mureşului Harghita
Lupului S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Constantinescu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Mutu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Sfântu Gheorghe S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Nagy Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Kicsi Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Sugo S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Tolvajos S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şumuleu S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şuior S.C. Turist Şuior S.R.L. Mogoşa Maramureş
Mogoşa Direcţia Silvică Baia Mare Mogoşa Maramureş
Cheile Grădiştei S.C. Cheile Grădiştei S.R.L. Moieciu Braşov
Cioaca Primăria comunei Moneasa Moneasa Arad
M 2 S.C. CTM Rînca S.R.L. Novaci Gorj
Cocoş S.C. Lacoli Prodimpex S.R.L. Pârâul Rece Braşov
Onceşti S.C. Libertatea S.A. Păltiniş Sibiu
Cozla I SC Perla Invest SRL Piatra Neamt Neamt
Lupului S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Stadion S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sulinar S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Drumul Roşu S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic ICPAT S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Ruia S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Bradul S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Slalom S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Kanzel S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sky Bogdan P.F. Gyorfi Ferencz Praid Harghita
Subteleferic Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Cocoşul Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Variantă Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Sosire Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Elod S.C. Elod Sport S.R.L. Sânmartin Harghita
Birta - Văliug S.C. Birta Group S.R.L. Semenic Caraş - Severin
Gozna S.C. Turism Semenic S.A. Semenic Caraş - Severin
Carp Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Drumul de vara Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 2 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - varianta Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Papagal Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 1 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Soarelui Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Scandurari Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Incepatori Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Aluniş S.C. Nevasky S.R.L. Sovata Mureş
Platoul Soarelui S.C. Vest Week/end Com S.R.L. Straja Hunedoara
Bucovina S.C. Popas Turistic Bucovina S.R.L. Suceviţa Suceava
Sugaş Băi Primăria Municipiului Sf. Gheorghe Şugaş Băi Covasna
Măgheruş S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Bradul S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Csango S.C. Turism montan Ro S.R.L. Valea Rece Harghita
Codrii Vlasinului S.C. Vlasin Com Prod Service S.R.L. Vânători Cluj
Parc Primăria Municipiului Vatra Dornei Vatra Dornei Suceava
Dealul Negru S.C. Telescaun Negreşti S.R.L. Vatra Dornei Suceava
Pasul Vulcan S.C. Comexim R S.R.L. Vulcan Hunedoara
miercuri, 3 decembrie 2008
Evoluția indicilor pentru turism în octombrie şi perioada 1.I – 31.X.2008
Institutul Național de statistică a dat publicității evoluția indicilor pentru turism în octombrie şi perioada 1.I – 31.X.2008.
Astfel, în luna octombrie 2008, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 3,3 %, respectiv cu 4,5 %.
Comparativ cu luna octombrie 2007, în luna octombrie 2008 sosirile vizitatorilor străini la punctele de frontieră au crescut cu 5,8 %.
În perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 3,7 %, respectiv cu 1,4 %.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 593,0 mii turişti, în creştere cu 3,3 % faţă de cele din luna octombrie 2007.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 77,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 22,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din luna octombrie 2007.
Sosirile în hoteluri deţin în luna octombrie 2008 o pondere de 75,5% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 1,5% faţă de luna octombrie 2007.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 1642,1 mii, în creştere cu 4,5% faţă de cele din luna octombrie 2007.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 82,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,4%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 a fost de 35,7% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu un punct procentual faţă de luna octombrie 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 au fost la spaţiile de cazare pe nave de croazieră (59,7%) şi la hoteluri (43,2%).
Sosirile vizitatorilor străini în România la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 745,2 mii, în creştere cu 5,8 % faţă de luna octombrie 2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 65,1% provin din statele Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri din statele UE provin din: Ungaria (36,8%), Bulgaria (20,5%), Germania (8,8%), Italia (7,9%) , Austria (3,6%) şi Polonia (3,4%). Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 1070,9 mii, în creştere cu 18,3% comparativ cu luna octombrie 2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 79,8% din numărul total de plecări.
Comparativ cu luna octombrie 2007, anul acesta au existat creşteri mai mari la transportul rutier, cu 19,3% şi aerian cu 16,7%.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 6217,2 mii turişti, în creştere cu 3,7% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 78,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 21,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din perioada similară a anului 2007.
Sosirile în hoteluri deţin în perioada 1.I – 31.X.2008 o pondere de 73,8% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 2,0% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 18297,1 mii, în creştere cu 1,4% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 83,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,4%.
Distribuţia sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe zone turistice, în perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, în %
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 a fost de 36,3 % pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de perioada similară din anul 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 au fost la spaţii de cazare pe nave de croazieră (79,7%) şi la hoteluri (42,8%).
Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 7636,6 mii, în creştere cu 14,9% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,7%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 62,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele UE cele mai multe sosiri provin din: Ungaria (34,3%), Bulgaria (19,8%), Germania (9,5%), Italia (7,7%), Polonia (5,3%) şi Austria (3,8%).
Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 11286,5 mii, în creştere cu 20,5%, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate (79,2% din numărul total de plecări). Comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, anul acesta au avut loc creşteri mai mari la transportul aerian cu 28,0%.
Astfel, în luna octombrie 2008, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 3,3 %, respectiv cu 4,5 %.
Comparativ cu luna octombrie 2007, în luna octombrie 2008 sosirile vizitatorilor străini la punctele de frontieră au crescut cu 5,8 %.
În perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 3,7 %, respectiv cu 1,4 %.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 593,0 mii turişti, în creştere cu 3,3 % faţă de cele din luna octombrie 2007.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 77,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 22,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din luna octombrie 2007.
Sosirile în hoteluri deţin în luna octombrie 2008 o pondere de 75,5% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 1,5% faţă de luna octombrie 2007.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 1642,1 mii, în creştere cu 4,5% faţă de cele din luna octombrie 2007.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 82,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,4%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 a fost de 35,7% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu un punct procentual faţă de luna octombrie 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 au fost la spaţiile de cazare pe nave de croazieră (59,7%) şi la hoteluri (43,2%).
Sosirile vizitatorilor străini în România la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 745,2 mii, în creştere cu 5,8 % faţă de luna octombrie 2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 65,1% provin din statele Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri din statele UE provin din: Ungaria (36,8%), Bulgaria (20,5%), Germania (8,8%), Italia (7,9%) , Austria (3,6%) şi Polonia (3,4%). Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 1070,9 mii, în creştere cu 18,3% comparativ cu luna octombrie 2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 79,8% din numărul total de plecări.
Comparativ cu luna octombrie 2007, anul acesta au existat creşteri mai mari la transportul rutier, cu 19,3% şi aerian cu 16,7%.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 6217,2 mii turişti, în creştere cu 3,7% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 78,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 21,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din perioada similară a anului 2007.
Sosirile în hoteluri deţin în perioada 1.I – 31.X.2008 o pondere de 73,8% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 2,0% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 18297,1 mii, în creştere cu 1,4% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 83,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,4%.
Distribuţia sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe zone turistice, în perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, în %
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 a fost de 36,3 % pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de perioada similară din anul 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 au fost la spaţii de cazare pe nave de croazieră (79,7%) şi la hoteluri (42,8%).
Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 7636,6 mii, în creştere cu 14,9% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,7%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 62,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele UE cele mai multe sosiri provin din: Ungaria (34,3%), Bulgaria (19,8%), Germania (9,5%), Italia (7,7%), Polonia (5,3%) şi Austria (3,8%).
Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 11286,5 mii, în creştere cu 20,5%, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate (79,2% din numărul total de plecări). Comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, anul acesta au avut loc creşteri mai mari la transportul aerian cu 28,0%.
vineri, 24 octombrie 2008
Despre Harghita
Clima este caracteristica zonelor muntoase si depresiunilor intramontane, cu ierni geroase de lunga durata si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 6°C. Perioada racoroasa uneori tine peste 43% din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscuta drept "polul frigului" din Romania.
Flora si fauna
Vegetatia judetului din punct de vedere biologic este bogata si variata, dispusa de la nivelul alpin pana luncile joase ale raurilor. O suprafata de 228.614 hectare (reprezentand 34% din suprafata totala a judetului) este acoperita cu paduri. Cele mai raspandite sunt rasinoasele (73%), urmate de fag (19%) si stejar (2%). Dupa modul de utilizare, padurile pentru protectia mediului (fixarea solului, protectia apelor, paduri pentru recreatie si arii protejate) reprezinta 35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatarii. Pe crestele masivelor calcaroase si în cheile muntoase sunt prezente cateva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagra, tisa si vestita floare de colt.
Fauna este foarte bogata datorita întinselor paduri de rasinoase si foioase: se întalnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lant carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rasul, jderul. Dintre pasari amintim: cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte, sorecarul, huhurezul, buha, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte. Apele raurilor sunt populate de pastravi, boisteanul si stiuca.
Flora si fauna
Vegetatia judetului din punct de vedere biologic este bogata si variata, dispusa de la nivelul alpin pana luncile joase ale raurilor. O suprafata de 228.614 hectare (reprezentand 34% din suprafata totala a judetului) este acoperita cu paduri. Cele mai raspandite sunt rasinoasele (73%), urmate de fag (19%) si stejar (2%). Dupa modul de utilizare, padurile pentru protectia mediului (fixarea solului, protectia apelor, paduri pentru recreatie si arii protejate) reprezinta 35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatarii. Pe crestele masivelor calcaroase si în cheile muntoase sunt prezente cateva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagra, tisa si vestita floare de colt.
Fauna este foarte bogata datorita întinselor paduri de rasinoase si foioase: se întalnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lant carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rasul, jderul. Dintre pasari amintim: cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte, sorecarul, huhurezul, buha, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte. Apele raurilor sunt populate de pastravi, boisteanul si stiuca.
luni, 18 august 2008
blog pentru promovarea turismului din Harghita
suntem la inceput...
in curand, pe acest blog, veti avea posibilitatea de a gasi cele mai noi informatii despre turismul din judetul Harghita.
in curand, pe acest blog, veti avea posibilitatea de a gasi cele mai noi informatii despre turismul din judetul Harghita.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)