In the land of Dracula, a property revamp: Prince Charles renovates Transylvanian home

By Vanessa Allen
Among the Prince of Wales's outlays is the latest addition to his property portfolio in Transylvania.

Charles is expected to use the 150-year-old five-bedroom house in remote Romania as an isolated holiday retreat, and it will be used as a guesthouse when he is not in residence.

Renovations on the house and an adjoining stable are now nearing completion, including ensuite bathrooms and underfloor heating.

Old haunt: The farmhouse in Viscri, Transylvania, that Charles bought in 2006 and turned into a guesthouse

Fit for a future king: Inside the 18th century farmhouse in Viscri, now restored as a guest house after it was purchased by the Prince of Wales

The prince's new neighbours include wolves, lynxes and several brown bears, who forage for food in his 37-acre grounds and the surrounding wilderness.

More...

• Bring back traditional teaching, says adviser to Prince Charles

The house is in the village of Zalanpatak, which is said to have been founded by one of the prince's Transylvanian ancestors in the 16th century.

A home to 'relax in': Charles is expected to visit the property later this year, once the renovations have been completed

It has been claimed that Britain's Royal Family can be traced to Vlad the Impaler, the real-life ruler who inspired Transylvania's Count Dracula vampire legend.

Charles, first visited Transylvania in 1998 and has bought three properties there, including the Zalanpatak house and a £43-a-night guesthouse in the village of Viscri.

Traditional farming and building techniques used in the area are said to have inspired his plans for Poundbury, the Dorset village created by his Duchy of Cornwall.

He has since sold a manor near the medieval town of Sighisoara, while the Viscri and Zalanpatak guesthouses are managed by Count Tibor Kalnoky.

Count Kalnoky said Charles wanted the Zalanpatak house as 'a home to relax in, in an environment that is comfortable'.

The prince is expected to visit the property later this year, once the renovations have been completed.

He bought the Viscri house in 2006 and the Zalanpatak property in 2008, and has campaigned for the area to be protected by sustainable development.

In a speech in Viscri in 2008, he praised the region for 'the sheer beauty of the landscape, the unspoilt nature of the villages, the churches, the extraordinary atmosphere of somewhere which is timeless'.

Read more: http://www.dailymail.co.uk/news/article-1290172/Prince-Charles-renovates-Transylvanian-home.html#ixzz0tStSoBUZ

Şi poliţiştii harghiteni protestează la Bucureşti

O delegaţie a poliţiştilor din cadrul Biroului Teritorial Harghita (BT) al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din MAI participă la mitingul de protest organizat, astăzi, în Bucureşti. ,,Poliţiştii care vor participa la miting se află în timpul liber, astfel încât activitatea IPJ Harghita se va desfăşura în parametri normali, serviciile oferite comunităţii neavând de suferit", se arată într-un comunicat de presă semnat de preşedintele BT Harghita al SNPPC, comisar şef de poliţie Mihai Păr.
Potrivit comunicatului, sindicaliştii din MAI au avut o întrevedere de lucru, săptămâna trecută, cu reprezentanţi din conducerea Ministerului, la solicitarea sindicatelor, pe fondul măsurilor de austeritate anunţate de Executiv.
Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/

Adevarul: Târgu-Mureş: Aeroportul se vrea internaţional

• Ionuţ Mărian

Târgu-Mureş: Conducerea Aeroportului Transilvania vrea să includă aeroportul în reţeaua TEN-T

Conducerea Aeroportului Transilvania nu a renunţat la ideea ca într-o zi aerogara să devină aeroport internaţional.

După ce a primit un refuz de continuare a investiţiilor din partea ministrului Radu Berceanu, directorul aeroportului a contactat toţi parlamentarii mureşeni pentru a le cere ajutorul. Ştefan Petru Runcan aşteaptă de la aleşii mureşeni să susţină, mâine, în Parlament cauza de includere a aeroportului în reţeaua TEN-T.

Sursa: Adevarul http://www.adevarul.ro/locale/targu-mures/Targu-Mures-_Aeroportul_se_vrea_international_0_263973951.html

Topliţa - Gura Secului, ceremonie militaro-religioasă comemorativă

Ieri, 13 mai 2010, de Înălţarea Domnului la Cer, topliţenii, oameni din zona Topliţei şi distinşi invitaţi, după ce au participat la Sfintele Liturghii de Ispas în lăcaşurile de cult, s-au deplasat într-un loc sacru, încărcat de istorie românească, la Gura Secului, la Monumentul-Mausoleu sub a cărui lespede îşi au odihnă veşnică cei 771 de ostaşi-eroi căzuţi în luptele de eliberare a Ardealului în Primul Război Mondial.

Aici s-a desfăşurat un ceremonial religios şi militar de comemorare a eroilor neamului românesc şi au depus coroane de flori, în semn de recunoştinţă veşnică pentru cei care au murit pentru ţară şi popor, reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, consilieri locali şi judeţeni, reprezentanţi ai localităţilor din jurul Topliţei, ai unităţilor militare, poliţiei, jandarmeriei, şefi de instituţii, agenţi economici, reprezentanţi ai partidelor politice şi ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în retragere şi rezervă etc.
Garda de Onoare, formată din militari ai Brigăzii 61 Vânători de Munte ,,General Virgil Bădulescu", a dat onorul pe parcursul întregii manifestări.
La ora 12,00, în timp ce se trăgeau clopotele în toate lăcaşurile de cult, în acordul Marşului de Întâmpinare au fost primite oficialităţile, după care muzica militară a intonat Imnul de Stat al României.

A urmat o slujbă religioasă de pomenire a Eroilor neamului românesc căzuţi pe câmpurile de luptă, săvârşită de un sobor de preoţi.
Despre însemnătatea Zilei Eroilor şi despre cei care şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de bătălie au vorbit domnii Valentin Şimon, viceprimarul municipiului Topliţa, şi Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Printre altele, viceprimarul municipiului Topliţa a spus: ,,În aceste momente se cuvine să ne îndreptăm atenţia către ostaşii români, cadrele din structurile de apărare şi siguranţă naţională care au obligaţia ca şi în viitor să cinstească gloria de luptă a înaintaşilor noştri, să vegheze la independenţa şi suveranitatea României".
După un moment de reculegere, în ritmurile Imnului Eroilor au fost depuse coroane de flori, majoritatea roşii, pe ramuri de brad, pe a căror benzi tricolore s-a putut citi ,,Glorie eternă eroilor neamului românesc".
Ceremonialul de la Monumentul-Mausoleu de la Gura Secului s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi a muzicii militare în aplauzele celor prezenţi.
Participanţii la manifestare s-au deplasat apoi pe platoul din apropierea Monumentului, unde s-a desfăşurat tradiţionalul maial de Ispas al topliţenilor. Aici, pe o scenă în aer liber s-a desfăşurat un bogat şi divers spectacol folcloric.

Şi-au dat concursul artiştii Ansamblului Artistic Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor" al Centrului Cultural din Topliţa şi dansatorii din Bilbor. Au fost aplaudate la scenă deschisă suitele de jocuri bărbăteşti şi de perechi din Topliţa, de pe Valea Mureşului, din Câmpia Transilvaniei, Bilbor şi Moldova. De asemenea, au fermecat prin glasurile lor soliştii vocali Alexandra Stoica, Loredana Marcu, Ilie Ciprian, Ramona Marcu, Dragomir Raita, Carmen Antal Cujbă şi Alexandru Oltean.
N-au lipsit mititeii, grătarele, berea rece şi toate ingredientele specifice unei serbări câmpeneşti. Autor: VASILE GOTEA
Sursa: Informatia Harghitei

Ploieşti. Cafenele retro în tramvaie de epocă

Foto: Antena 3

Cafenele retro în tramvaie de epocă. Aceasta este ideea autorităţilor din Ploieşti, care au recondiţionat două tramvaie vechi de peste 80 de an. Primul dintre ele a fost montat deja în centrul oraşului, spre bucuria ploieştenilor.

Cele două tramvaie au fost aduse de autorităţile ploieştene din Austria. Ele au fost recondiţionate, astfel încât să-şi păstreze atmosfera anilor `20. Interiorul este din lemn şi multe dintre piese sunt cele originale.

Primul tramvai de epocă a fost deja montat în parcul din centrul Ploieştiului.

Antena 3

Situaţiile extreme pot da naştere la atitudini extreme

În mod justificat există, în rândul populaţiei din judeţ, mai cu seamă în rândul populaţiei din zona de Nord a judeţului, o stare de nemulţumire şi neîncredere. Criză economică în sus, criză economică în jos, chestiunea este că dacă nu se vor relua lucrările la modernizarea drumului european, respectiv a DN 12 de la Sf. Gheorghe la Reghin şi mai ales pe tronsonul Topliţa - Reghin şi pe DN 15 de la Topliţa spre Borsec, care în momentul de faţă sunt impracticabile, vom asista la ieşirea oamenilor în stradă şi blocarea acestor drumuri.

De toate aceste nemulţumiri, deputatul Mircea Duşa, vicepreşedinte în Camera Deputaţilor, nu este câtuşi de puţin străin. Drept urmare - după cum ne-a informat - în ziua de miercuri, 21 aprilie a.c., a avut o discuţie cu directorul general al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri, ocazie cu care s-a stabilit ca în cursul săptămânii viitoare să se plătească integral datoria pentru lucrările executate în anul trecut şi, imediat, să reînceapă lucrările lăsate de izbelişte în luna decembrie 2009, mai ales pe tronsonul Topliţa - Reghin, pe care nu s-a lucrat deloc.
Referitor la DN 15 - spunea d-l Duşa - s-au aprobat banii pentru reparaţiile capitale pe porţiunea din intersecţia Staţiei PECO din Topliţa până la Monumentul de la Secu. În funcţie de suma aprobată, se preconizează realizarea unui covor continuu de asfalt, iar pe porţiunea pentru care nu vor mai ajunge banii pentru covor asfaltic se vor face plombări.
D-l vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Mircea Duşa, şi-a exprimat speranţa că Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri se va ţine de cuvânt şi va începe lucrările aşa cum a promis, în caz contrar va interveni atât cât va fi nevoie pentru ca aceste lucrări să se reia şi să se finalizeze.

AURELIA ILUŢ

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/articole.html

Speranţa Topliţei stă în turism

Autor: Adrian Teacă

În centrul municipiului Topliţa, judeţul Harghita, se ridică o clădire spectaculoasă (foto dreapta), la care ar jindui orice oraş mare din România. În 2008, era doar un cofraj sumbru de beton. Fusese începută de mult, dar niciodată nu s-au găsit bani pentru a fi terminată. Ei bine, în mai puţin de doi ani, impozanta clădire a fost gata, fi nisată şi dotată, devenind un fel de emblemă a municipiului. Deloc întâmplător, acest proces a început îndată ce noul primar a câştigat alegerile. Stelu Platon (foto mare), primul primar liberal din istoria Topliţei, a avut această ambiţie, şi a câştigat pariul. Cu el însuşi, în primul rând. Astăzi, în acest adevărat centru politic, administrativ şi cultural, se află şi Primăria, şi instituţiile deconcentrate, şi o bibliotecă foarte bine dotată, şi o superbă sală de spectacole, recent inaugurată. „Eu am fost, timp de două legislaturi, consilier municipal în Topliţa. Ştiu bine ce probleme are localitatea, ce ar trebui să fac şi care sunt priorităţile. De aceea, să nu vă miraţi dacă o să afl aţi că avem foarte multe proiecte, unele deja începute, pentru altele căutăm fonduri. Pentru că şi problemele în Topliţa sunt enorm de mari. S-au închis fabrici, s-au pierdut locuri de muncă, avem şomaj de 10 la sută, iar veniturile la buget s-au subţiat. Dar căutăm alte resurse fi nanciare, fi e de la judeţ, fi e de la Guvern, fi e din programe europene”, ne spune primarul. Şi începe să ne expună ce are în agendă.

Agenda unui primar ocupat

A refăcut esplanada în jurul Casei de Cultură. Are în lucru şapte blocuri, pentru reabilitare termică, unele aproape gata. „Asta pentru că ne-am mişcat repede. Alţii nici n-au început anvelopările. Am lucrat bine cu asociaţiile de proprietari, oamenii au înţeles că vor avea de câştigat, mai ales că zona noastră e destul de friguroasă, am reuşit să punem şi noi, Primăria, banii pentru aceste proiecte, cota de 30 la sută...” Luna viitoare va fi gata un bloc cu 34 de apartamente, pentru cazuri sociale. Şi va începe lucrul la alte 20 de locuinţe sociale. Curând, pe 1 mai, locuitorii Topliţei vor avea o nouă hală agro-alimentară. „Am reuşit să fac un parteneriat cu cei de la Plus, să reconstruiască piaţa pe banii lor, şi să-şi facă acolo şi propriul magazin. Iar hala va fi în proprietatea Consiliului Local, aşa a fost înţelegerea”, mai zice primarul, care e departe de a încheia lista proiectelor sale. Recent, Primăria a recepţionat conducta de gaz care vine de la Gheorgheni. 42 de kilometri. Se lucrează de zor la reţeaua de distribuţie a gazului în intravilan. Aşa că, spre sfârşitul acestui an, topliţenii ar putea trăi un moment istoric: vor avea gaz în locuinţe! Ce mai are în lucru Primăria? Extinderea reţelei de canalizare (acum există doar în zona centrală). Refacerea trotuarelor. Reabilitarea Parcului Central (foto stânga) (cofi nanţare de la Ministerul Mediului). Şi, cel mai important, s-a depus un proiect la Agenţia de Dezvoltare 7 Centru, valoarea acestuia fi ind de nu mai puţin de 10,7 milioane de euro. Proiectul e foarte ambiţios, dacă ne gândim că ar trebui asfaltate 41 de străzi, plus un centru social şi un azil, plus un sistem de supraveghere video în oraş, cu 60 de camere wireless! Proiectul este eligibil - ne asigură domnul Platon -, e la Ministerul Mediului, se aşteaptă banii de la Uniunea Europeană (UE). Şi tot în 2010, care pare să fi e anul marilor investiţii pentru Topliţa, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) va reface şi DN 12 (foto jos), care trece prin oraş şi este, putem confi rma, un dezastru. În sarcina Primăriei va sta reabilitarea trotuarelor pe acest tronson.

Economie de criză

Topliţa trăia, cândva, de pe urma uriaşei Platforme de Industrializare a Lemnului, una din cele mai mari din ţară. Nu mai puţin de 6.000 de oameni lucrau, în 1989, pe această platformă, mulţi venind din comunele apropiate. Astăzi, mai lucrează aici... 250! Între timp, au mai apărut fi rme mici de prelucrare a lemnului, majoritatea gatere, care fac ceva export de cherestea. Unele s-au închis, pentru că piaţa europeană e şi ea în criză şi nu mai cere atâta lemn. Urmarea? Alţi şomeri. Mulţi dintre ei au ales să plece afară, la muncă, dar e tot mai greu şi acolo. Mai sunt două mici fabrici, una de tricotaje, cu capital românesc, alta de încălţăminte, a unui italian. Partea proastă este că şi Fabrica de lapte de la Remetea a dat faliment. Asta înseamnă că fermierii din zonă nu prea au ce să facă cu laptele, deşi au destule vaci şi oi. Primăria le-a pus acestora la dispoziţie păşuni, în urma unor licitaţii, dar valorifi carea laptelui şi a cărnii rămâne marea problemă. Şi totuşi, primarul Stelu Platon rămâne optimist, şi se gândeşte tot mai serios că şansa municipiului poate fi turismul. În Topliţa sunt două ştranduri cu apă mezotermală, la 27 grade Celsius. Unul a fost retrocedat, celălalt a rămas la Primărie, cu un statut încă neclar. Ar trebui investiţii serioase şi aici, ca să se valorifi ce această bogăţie pe care stă oraşul. Mai ales că, în conformitate cu studiile de fezabilitate făcute recent, ar exista, la adâncimea de 1.000 de metri, ape termale la temperatura de 50 de grade! Dacă adăugăm cele două pârtii de schi, bine dotate, şi zecile de pensiuni agro-turistice care au apărut în zona periurbană, putem conchide că Topliţa are, într-adevăr, un potenţial turistic remarcabil.
Nu e uşor să conduci un municipiu cu 16.000 de locuitori (peste trei sferturi români), mai ales când acesta e foarte întins. Din acest motiv, de pildă, cele 3 licee şi cele 3 şcoli generale au unităţi în cartierele periferice, ca să nu fi e puşi pe drumuri copiii. Mai ales că drumurile... sunt cum sunt. Topliţa are, conform spuselor primarului, 75 de kilometri de drumuri neasfaltate!! Şi nici în Consiliul Local nu are primarul cine ştie ce sprijin de la propriul partid. Din 17 consilieri, 9 sunt de la PSD (inclusiv unul din PNG, care a fost ales viceprimar), 3 sunt din PNL, 3 din PD-L şi 2 din UDMR. Dar nici confi guraţia politică a consiliului, nici starea jalnică a infrastructurii, şi nici criza care a „răvăşit” economia, şi aşa fi ravă, a Topliţei, nu par să-l „sperie” pe primar, care nu ascunde că e un om foarte ambiţios. Şi, ca un „argument” suplimentar, ne povesteşte cum a ajuns să candideze la Primărie, deşi puţini îi dădeau şanse. „M-a convins - ne spune - colegul meu liberal Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Care a trimis o echipă de la facultatea de sociologie de acolo, să facă un sondaj de opinie în Topliţa. Iar sondajul s-a adeverit total! Şi scorul din primul tur, şi din turul doi, când am câştigat „la mustaţă”! De aceea, vă spun, nu mă las, topliţenii care m-au ales merită o viaţă mai bună, măcar în ce priveşte confortul urban. Şi mă voi bate pentru asta.”

Sursa: http://www.condeiulardelean.ro/articol/speranta-toplitei-sta-turism

Despre potentialul turistic al judetului Harghita

Statiuni: : Borsec, Baile Tusnad, Lacu Rosu, Izvorul Muresului, Praid.

Rezervatii: Mlastina de la Valea Mijlocie, Mlastina de la Sacraieni, Mlastinile Benes-Tusnad,Voslabeni, Muntele de Sare de la Praid, Dealul Melcului.

Excursii: Muntii Hasmas, Izvoarele Oltului si Muresului, Piatra Singuratica, Muntii Ciuc, Muntii harghita, Cheile Bicazului, Pestera meresti, Pestera Sugau, Pestera de Gheata, Grota Ursilor, Dealul Rotund din Borsec, Dealul Sarat de la Praid.

Principalele orase: Miecurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Borsec, Gheorghieni, Cristuru-Secuiesc.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni deschide azi o nouă expoziţie la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc

,,Dacii din curbura Carpaţilor"

Începând de astăzi, 11 februarie, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a deschis o nouă expoziţie tematică: ,,Dacii din Curbura Carpaţilor" la secţia sa din Miercurea-Ciuc, Muzeul Oltului şi Mureşului Superior. La organizarea expoziţiei au participat 5 muzee: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Muzeul Brăilei.
,,Expoziţia reuneşte, pentru prima dată, piesele cele mai reprezentative descoperite în cinci staţiuni situate de-o parte şi de alta a lanţului montan Carpaţii de Curbură, respectiv pe cele de la Cârlomăneşti - ,,Cetăţuia", Pietroasa Mică - ,,Gruiu Dării", Olteni - ,,Cariera de nisip", Covasna - ,,Cetatea Zânelor" şi Racoş - ,,Tipia Ormenişului". Pe lângă acestea sunt incluse şi două tezaure excepţionale (în replică), reprezentative pentru această zonă, şi anume tezaurele dacice de la Surcea, jud. Covasna, şi Sâncrăieni, jud. Harghita. Diferite ca mod de organizare şi funcţionalitate (aşezare deschisă şi necropolă la Olteni, aşezare fortificată la Cârlomăneşti, cetate la Covasna, zone sacre la Pietroasa Mică - Gruiu Dării şi la Racoş), cele cinci situri pe care se pune accent prezintă, prin artefactele descoperite, omogenitatea şi unitatea culturii daco-getice, dar şi diversitatea rezultată din manifestările economice, sociale şi spirituale zonale şi locale. Ca perioadă de existenţă ele sunt contemporane, cu maximă dezvoltare în sec. I a. Chr. - I p. Chr., excepţie făcând doar aşezarea cu necropola aferentă de la Olteni, jud. Covasna, a cărei locuire se datează în sec. IV-III a. Chr. Aceasta din urmă, deşi mai timpurie, este de referinţă pentru urmărirea în timp a evoluţiei artefactelor folosite de daco-geţi. De altfel, situl de la Olteni este o apariţie insolită în spaţiul intracarpatic, descoperirile de aici dând speranţa apariţiei unor aşezări similare şi în alte zone din Transilvania, nedepistate până acum din cauza carenţei cercetărilor şi nu a inexistenţei lor.
Deşi semnificative ca importanţă pentru perioada pre-clasică şi clasică a civilizaţiei dacice, cele cinci situri prezente în expoziţie sunt doar o mică parte din ceea ce a însemnat zona respectivă în epoca dacică. Cercetările arheologice sumare, sondajele şi descoperirile întâmplătoare au evidenţiat un număr mare de aşezări şi fortificaţii, cu o viaţă economică şi socială înfloritoare, atât în curbura internă cât şi în cea externă a Carpaţilor". (dr. Viorica Crişan, coordonator proiect)
Expoziţia - care se deschide astăzi, la ora 17,00 - va putea fi vizitată la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior până în data de 26 martie 2009, după care va fi expusă la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Program de vizitare: marţi-sâmbătă, între orele 9,00-17,00; duminică, 10,00-15,00; luni - închis.
Preţul biletului de intrare: 1 leu - copii, elevi, studenţi, pensionari; 2 lei - adulţi. Pentru grupuri organizate programările se fac la numărul de telefon 0266/317726, muzeograf Florina Ghineţ, e-mail moms_hr@yahoo.com, iar pentru mai multe informaţii vă rugăm să contactaţi Biroul Relaţii Publice şi Marketing al MNCR (muzeograf Deak Andrea, e-mail deakandrea.mncr@gmail.com) sau vizitaţi site-ul muzeului: www.muzeul-carpatii-rasariteni.ro.

Sursa: Informatia Harghitei http://www.informatiahr.go.ro/

Partia de schi Toplita, judetul Harghita

Partia de schi din Toplita este situata la 3 km de centrul orasului si se este una dintre cele mai noi din tara. Se compune de fapt din doua partii: Partia Bradul de 1000 de metrii lungime destinata schiorilor incepatori (diferenta de nivel 125 m, inclinare medie 11%) si partia Magherus de 460 m lungime destinata schiorilor avansati (diferenta de nivel 125 m, inclinare medie 23%). Partia din urma este dotata cu instalatie de teleschi cu o capacitate de 600 persoane pe ora. De asemenea exista instalatii de zapada artificiala si de batatorit zapada. Turistii pot inchiria echipementele in punctul de inchiriere special amenajat aici.

Partia de schi Valea Rece, judeţul Harghita

Grad de dificultate mediu
Lungime 450m
Altitudine la plecare 1250m
Altitudine la sosire 1100m
Diferenta de nivel 150m

Partia de schi Izvorul Muresului, jud. Harghita

Izvorul Muresului este o statiune climaterica (la 18 km sud de Gheorgheni) situata in jud. Harghita in muntii Hasmas, la o altitudine de 900 m.
Aici se poate schia si in aprilie.
Iarna se organizeaza Serbarile Zapezii.
Orar de functionare teleshi ( 360 m): 11-16 ore, pretul 1 RON/urcare sau 15 RON/abonament /zi

Partia de schi Baile Harghita, Miercurea Ciuc, jud. Harghita

Baile Harghita fac parte din orasul Miercurea Ciuc fiind o localitate balneoclimaterica, montana, mult vizitata de iubitorii skiului pentru partiile sale si pentru durata mara a zapezilor.
Stratul de zapoada dureaza din decembrie pana in martie, stratul mediu fiind e 60 cm.
Partiile din statiune sunt deservite de teleskiuri.
Auto: De la Pasul Vlahita de pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersectie.
Calea Ferata: Nu exista retea feroviara in zona.

Lista partiilor de ski din Romania omologate

Denumire pârtie schi Administrator Amplasare Judeţ
Vartop II AF Gligor Danut “Dan Ski Sport” Arieseni Alba
Vârtop S.C. Todea Turism S.R.L. Arieşeni Alba
Cazacu Variantă Primaria Azuga Azuga Prahova
Sorica Consiliul local Azuga Azuga Prahova
Azuga Sud Primaria Azuga Azuga Prahova
La stână Primaria Azuga Azuga Prahova
Cazacu Primăria Oraşului Azuga Azuga Prahova
M 1 S.C. CTM Rînca S.R.L. Baia de Fier Gorj
Suior 2 SC Turist Suior SRL Baia Sprie Maramures
Băişoara S.C. Onix Hotel S.R.L. Băişoara Cluj
Teleschi Pricop S.C. Tele Pri S.R.L. Borşa Maramureş
Teleschi S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Telescaun S.C. Lorigem S.R.L. Borşa Maramureş
Zănoaga - Subteleferic S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Zănoaga - Variantă S.C. Telefericul S.A. Bran - Poarta Braşov
Kalinderu Primăria Buşteni Buşteni Prahova
Icoană 1 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Icoană 2 Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Roata Primăria Oraşului Cavnic Cavnic Maramureş
Cîrlibaba 1 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Cîrlibaba 2 S.C. Frailand S.R.L. Cîrlibaba Suceava
Poiana Soarelui Club Sportiv Prometheus Borişte Deseşti Maramureş
Brazi S.C. Alpin S.R.L Deseşti Maramureş
Cora S.C. Staţiunea Izvoare S.A. Deseşti Maramureş
Feleacu S.C. Teleschi S.R.L. Feleacu Cluj
Csipike S.C. Harold - Sky S.R.L. Harghita Băi Harghita
Kossuth S.C. Krater S.R.L. Harghita Băi Harghita
Miklos Asociaţia de schi Miercurea Ciuc Harghita Băi Harghita
Hidişel S.C. Telebig S.R.L. Hidişeul de Jos Bihor
Lobogo S.C. Benluma S.R.L. Homorod Băi Harghita
Sărărie Primăria Municipiului Iaşi Iaşi Iaşi
Greces S.C. Bar Tour Schi S.R.L. Izvorul Mureşului Harghita
Lupului S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Constantinescu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Mutu S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Sfântu Gheorghe S.C. Comexim S.R.L. Lupeni Hunedoara
Nagy Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Kicsi Mihaly S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Sugo S.C. Bagolyko S.R.L. Mădăraş Harghita
Tolvajos S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şumuleu S.C. Cito Electric S.R.L. Mirecurea Ciuc Harghita
Şuior S.C. Turist Şuior S.R.L. Mogoşa Maramureş
Mogoşa Direcţia Silvică Baia Mare Mogoşa Maramureş
Cheile Grădiştei S.C. Cheile Grădiştei S.R.L. Moieciu Braşov
Cioaca Primăria comunei Moneasa Moneasa Arad
M 2 S.C. CTM Rînca S.R.L. Novaci Gorj
Cocoş S.C. Lacoli Prodimpex S.R.L. Pârâul Rece Braşov
Onceşti S.C. Libertatea S.A. Păltiniş Sibiu
Cozla I SC Perla Invest SRL Piatra Neamt Neamt
Lupului S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Stadion S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sulinar S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Drumul Roşu S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sub Teleferic ICPAT S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Ruia S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Bradul S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Slalom S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Kanzel S.C. Ana Teleferic S.A. Poiana Braşov Braşov
Sky Bogdan P.F. Gyorfi Ferencz Praid Harghita
Subteleferic Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Cocoşul Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Variantă Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Clăbucet Sosire Primăria oraşului Predeal Predeal Braşov
Elod S.C. Elod Sport S.R.L. Sânmartin Harghita
Birta - Văliug S.C. Birta Group S.R.L. Semenic Caraş - Severin
Gozna S.C. Turism Semenic S.A. Semenic Caraş - Severin
Carp Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Drumul de vara Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 2 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - varianta Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Papagal Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Dorului - Sub telescaun 1 Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Valea Soarelui Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Scandurari Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Incepatori Primaria Sinaia Sinaia Prahova
Aluniş S.C. Nevasky S.R.L. Sovata Mureş
Platoul Soarelui S.C. Vest Week/end Com S.R.L. Straja Hunedoara
Bucovina S.C. Popas Turistic Bucovina S.R.L. Suceviţa Suceava
Sugaş Băi Primăria Municipiului Sf. Gheorghe Şugaş Băi Covasna
Măgheruş S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Bradul S.C. Farmacia Nova S.R.L. Topliţa Harghita
Csango S.C. Turism montan Ro S.R.L. Valea Rece Harghita
Codrii Vlasinului S.C. Vlasin Com Prod Service S.R.L. Vânători Cluj
Parc Primăria Municipiului Vatra Dornei Vatra Dornei Suceava
Dealul Negru S.C. Telescaun Negreşti S.R.L. Vatra Dornei Suceava
Pasul Vulcan S.C. Comexim R S.R.L. Vulcan Hunedoara

Evoluția indicilor pentru turism în octombrie şi perioada 1.I – 31.X.2008

Institutul Național de statistică a dat publicității evoluția indicilor pentru turism în octombrie şi perioada 1.I – 31.X.2008.

Astfel, în luna octombrie 2008, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 3,3 %, respectiv cu 4,5 %.
Comparativ cu luna octombrie 2007, în luna octombrie 2008 sosirile vizitatorilor străini la punctele de frontieră au crescut cu 5,8 %.
În perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 3,7 %, respectiv cu 1,4 %.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 593,0 mii turişti, în creştere cu 3,3 % faţă de cele din luna octombrie 2007.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 77,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 22,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din luna octombrie 2007.

Sosirile în hoteluri deţin în luna octombrie 2008 o pondere de 75,5% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 1,5% faţă de luna octombrie 2007.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2008 au însumat 1642,1 mii, în creştere cu 4,5% faţă de cele din luna octombrie 2007.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2008 82,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,4%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 a fost de 35,7% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu un punct procentual faţă de luna octombrie 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna octombrie 2008 au fost la spaţiile de cazare pe nave de croazieră (59,7%) şi la hoteluri (43,2%).

Sosirile vizitatorilor străini în România la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 745,2 mii, în creştere cu 5,8 % faţă de luna octombrie 2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 65,1% provin din statele Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri din statele UE provin din: Ungaria (36,8%), Bulgaria (20,5%), Germania (8,8%), Italia (7,9%) , Austria (3,6%) şi Polonia (3,4%). Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în luna octombrie 2008 de 1070,9 mii, în creştere cu 18,3% comparativ cu luna octombrie 2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 79,8% din numărul total de plecări.
Comparativ cu luna octombrie 2007, anul acesta au existat creşteri mai mari la transportul rutier, cu 19,3% şi aerian cu 16,7%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 6217,2 mii turişti, în creştere cu 3,7% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 78,9% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 21,1% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din perioada similară a anului 2007.

Sosirile în hoteluri deţin în perioada 1.I – 31.X.2008 o pondere de 73,8% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Sosirile în hoteluri au înregistrat o creştere cu 2,0% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.I – 31.X.2008 au însumat 18297,1 mii, în creştere cu 1,4% faţă de cele din perioada 1.I – 31.X.2007.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I – 31.X.2008 83,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,4%.

Distribuţia sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe zone turistice, în perioada 1.I – 31.X.2008, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, în %

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 a fost de 36,3 % pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de perioada similară din anul 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.I – 31.X.2008 au fost la spaţii de cazare pe nave de croazieră (79,7%) şi la hoteluri (42,8%).

Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 7636,6 mii, în creştere cu 14,9% faţă de perioada 1.I – 31.X.2007. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (94,7%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 62,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele UE cele mai multe sosiri provin din: Ungaria (34,3%), Bulgaria (19,8%), Germania (9,5%), Italia (7,7%), Polonia (5,3%) şi Austria (3,8%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în perioada 1.I – 31.X.2008 de 11286,5 mii, în creştere cu 20,5%, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate (79,2% din numărul total de plecări). Comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2007, anul acesta au avut loc creşteri mai mari la transportul aerian cu 28,0%.

Despre Harghita

Clima este caracteristica zonelor muntoase si depresiunilor intramontane, cu ierni geroase de lunga durata si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 6°C. Perioada racoroasa uneori tine peste 43% din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscuta drept "polul frigului" din Romania.

Flora si fauna
Vegetatia judetului din punct de vedere biologic este bogata si variata, dispusa de la nivelul alpin pana luncile joase ale raurilor. O suprafata de 228.614 hectare (reprezentand 34% din suprafata totala a judetului) este acoperita cu paduri. Cele mai raspandite sunt rasinoasele (73%), urmate de fag (19%) si stejar (2%). Dupa modul de utilizare, padurile pentru protectia mediului (fixarea solului, protectia apelor, paduri pentru recreatie si arii protejate) reprezinta 35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatarii. Pe crestele masivelor calcaroase si în cheile muntoase sunt prezente cateva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagra, tisa si vestita floare de colt.
Fauna este foarte bogata datorita întinselor paduri de rasinoase si foioase: se întalnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lant carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rasul, jderul. Dintre pasari amintim: cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte, sorecarul, huhurezul, buha, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte. Apele raurilor sunt populate de pastravi, boisteanul si stiuca.

blog pentru promovarea turismului din Harghita

suntem la inceput...

in curand, pe acest blog, veti avea posibilitatea de a gasi cele mai noi informatii despre turismul din judetul Harghita.