Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari. Un om de afaceri austriac a prezentat, miercuri, la un forum de afaceri, un proiect turistic de un miliard de dolari, pe care vrea să-l construiască pe Valea Prahovei.
Plecând de la constatarea că românii cheltuiesc anual 60 de milioane de euro pentru a-şi face vacanţele în Austria, Kurt Neuschitzer spune că le va aduce românilor Austria în Bucegi, cu ceea ce are ea mai bun: servicii de cinci stele şi "entertainment"."Aveţi de toate, natură, peisaje, munte, mare, dar vă lipseşte ceva. Acest ceva se numeşte entertainment!" Noul concept pe care omul de afaceri austriac Kurt Neuschitzer îl propune românilor prin construirea staţiunii de cinci stele Zamora este axat pe "distracţie".
Fiindcă ne întâlnim foarte des cu personaje cu pretenții, dar care sunt limitate intelectual și care resping orice informație, idee ce depășește propriile limite, vă propun drept consolare 2 strofe din Glossa lui Mihai Eminescu:
Nu spera când vezi mişeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teama n-ai, căta-vor iarăşi Între dânşii să se plece, Nu te prinde lor tovarăş: Ce e val, ca valul trece. ……………………………………… De te-ating, să feri în lături, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură; Zică toţi ce vor sa zică, Treacă-n lume cine-o trece; Ca să nu-ndrăgeşti nimica, Tu rămâi la toate rece.
Dorin Chirtoacă merită încă un mandat la cârma municipiului Chișinău. Cel puțin așa consideră internauții și vizitatorii UNIMEDIA, care au votat timp de o săptămână PRO sau CONTRA ideii - Încă un mandat pentru Dorin Chirtoacă în fruntea Capitalei.
Timp de o săptămână, liberalul Dorin Chirtoacă a obţinut 449 voturi PROdin partea vizitatorilor UNIMEDIA şi 70 CONTRA.
Cei care au votat au ținut să lase și comentarii în susținerea sau pentru a-l critica pe Dorin Chirtoacă. În timp ce unii cred că acesta a adus schimbarea în oraș, alții sunt de părere că toate prețurile au sărit în sus după ce liberalul a ajuns Primar. O altă parte sunt de părere că Dorin Chirtoacă nu a reușit foarte multe, dar pentru că nu există altul mai bun, acesta merită să mai rămână în fotoliul de șef la Primăria Chișinăului.
Luni, 21 februarie, în sala de conferinţe a Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, într-un cadru informal, a avut loc o întrevedere în focus-grup, la care au participat lideri ai asociaţiilor naţional culturale româneşti din regiunea Cernăuţi. Între aceştia numărându-se dl Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale de binefacere „Casa Limbii Române”, Ilie T. Zegrea, preşedintele Reuniunii Scriitorilor din oraşul Cernăuţi, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vitalie Zâgrea, preşedintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi, doamna academician Alexandrina Cernov, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, dl Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii orăşeneşti Cernăuţi a represiunilor staliniste „Golgota”, ş. a. Evenimentul a fost organizat de Institutul Politologic Bucovinean şi Institutul de Cercetări Regionale şi Eurointegrare în colaborare cu Catedra de Politologie şi Administrare Publică de le Universitatea Naţională „Iu. Fedkovyci”, care contribuie la realizarea proiectului ”Monitoringul procesului de formare a relaţiilor balansate etno-naţionale în regiunea Cernăuţi”.
Focus-grup este o tehnică de cercetare de opinie a unui grup mic de experţi într-un domeniu. Diferenţa dintre interviu de grup şi intervievare prin discuţie de focus-grup este următoarea: dacă în cadrul interviului de grup în profunzime aflăm informaţii despre diferenţe dintre respondenţi, în cadrul focus-grupului colectăm informaţii despre similarităţi şi tendinţe dominante.
Scopul acelui interviu-discuţie în focus-grup a fost obţinerea opiniilor şi percepţiilor acestor experţi în domeniu, adică a liderilor asociaţiilor naţional-culturale româneşti din regiunea Cernăuţi în ceea ce priveşte funcţionarea şi dezvoltarea societăţilor etno-naţionale şi culturale din regiune, precum şi conservarea şi promovarea culturii comunităţii româneşti din Bucovina.
Pe parcursul celor 2 ore de desfăşurare a focus-grupului, condus de tânărul politolog George Bodnaraş, cu ajutorul unui ghid semistructurat (cum prevede metoda realizării unui asemenea studiu), au fost discutate următoarele subiecte:
Toleranţa interetnică: ce înseamnă acest concept pentru dumneavoastră?; Dimensiunea modernă a formării conştiinţei etno-naţionale şi a identităţii etnice în Bucovina; Stereotipurile etnice: funcţia şi importanţa lor în procesul de formare a identităţii etnice; Activitatea societăţilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi.
Rezultatul aplicării acestei metode de intervievare este culegerea informaţiei referitoare la particularităţile asigurării garanţiilor constituţionale ale minorităţii naţionale, la nivelul armoniei în societate şi atmosferei de toleranţă în stat. Toate rezultatele vor fi prezentate la un seminar special, organizat pentru funcţionarii de stat şi deputaţii din cadrul Administraţiei de Stat. Rezultatul analizei asupra datelor cantitative este concluzia că, deşi în regiune nu are loc un conflict inter-etnic, totuşi, apar nişte tensiuni de caracter lingvistic. Aceste tensiuni provoacă o distanţiere socială măsurată prin metoda lui Bogardus, adică prin nivelul de acceptare a unor grupuri naţional-culturale şi etno-lingvistice de către altele.
Bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Harghita pe anul 2011 se ridică la suma de 205.957.000 mii de lei. Or fi mulţi? Or fi puţini? Răspunsul s-ar putea da doar după ce s-ar şti exact care sunt nevoile social-economice ale judeţului, legate, evident, de necesitatea creşterii gradului de civilizaţie, de dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor geografice ale Harghitei, de creşterea continuă a nivelului de trai al locuitorilor etc.. Aceasta ar însemna punerea în valoare a resurselor naturale, în special de valorificarea apelor minerale şi ale posibilităţilor multiple pentru dezvoltarea turismului rural şi montan.
Începând cu anul viitor va fi întrodusă testarea independentă externă la limba şi literatura acelor minorităţi naţionale, în limba cărora există proces de invăţământ, în şcoli a declarat Dmitrii Tabacinik, ministrul învăţământului, ştiinţei, tineretului şi sportului din Ucraina la intâlnirea recentă cu Ion Popescu, preşedintele UI „Comunitatea Românească din Ucraina”, deputat în Parlamentul Ucrainei, transmite corespondentul Romanian Global News din Cernauti.
La această întâlnire au mai fost abordate si alte probleme cum ar fi obţinerea studiilor în limbile minorităţilor naţionale şi testarea independentă externă, la fel şi problema aprecierii cunoştinţelor la limba şi literatura minorităţilor naţionale la admiterea la facultate (specializarea „filologie” a limbilor corespuzătoare ale minorităţilor naţionale). Acest lucru fiind extrem de important in contextul in care in Ucraina s-a creat o situaţie paradoxală, când candidatul pentru a fi admis la specializarea limba şi literatura română la facultatea de filologie poate da examen la oricare altă limbă (germană, franceză sau engleză) în afară de limba română.
Ca urmare a acestei întâlniri s-a ajuns si la intelegerea de schimbare a ordinului Ministerului Invatamantului, dat pe vremea regimului Timosenko, despre trecerea treptată a şcolilor cu limba de predare a minorităţilor naţionale la predare în limba ucraineană. Aceasta schimbare fiind una din promisiunile facute minoritatilor de „Paridul Regiunilor”, inca din timpul campaniei elecorale.
La intalnire au mai participat Mihail Tovt, preşedintele de onoare al Uniunii Democratice a ungurilor din Ucraina şi Vadim Colesnicenco, preşedintele Consiliului mişcării publice de apărare a drepturilor „Ucraina Rusofonă”.
Ministrul invatamantului i-a asigurat pe reprezentanţii celor mai numeroase trei comunităţi naţionale din Ucraina, că anul viitor, obligatoriu, se va introduce testarea independentă externă la limba şi literatura minorităţilor naţionale, care a invatamant in limba materna.
Un austriac vrea să construiască în Bucegi ZAMORA, o staţiune de cinci stele în valoare de un miliard de dolari
Un om de afaceri austriac a prezentat, miercuri, la un forum de afaceri, un proiect turistic de un miliard de dolari, pe care vrea să-l construiască pe Valea Prahovei
Plecând de la constatarea că românii cheltuiesc anual 60 de milioane de euro pentru a-şi face vacanţele în Austria, Kurt Neuschitzer spune că le va aduce românilor Austria în Bucegi, cu ceea ce are ea mai bun: servicii de cinci stele şi "entertainment". "Aveţi de toate, natură, peisaje, munte, mare, dar vă lipseşte ceva. Acest ceva se numeşte entertainment!" Noul concept pe care omul de afaceri austriac Kurt Neuschitzer îl propune românilor prin construirea staţiunii de cinci stele Zamora este axat pe "distracţie". "Nu vom construi un hotel, ci o staţiune întreagă, nu vom construi o pârtie de schi, ci un întreg complex sportiv, nu vom construi un restaurant, ci un întreg centru de petrecere a timpului liber, în care vom avea parc de distracţie, restaurante şi spaţii de shopping".
Prezentarea Zamorei ("Zamora Golf, Ski and Holiday Resort") a avut loc ieri, la secţiunea de turism a forumului de afaceri arab-român la care au participat investitorii din Golf, precum şi oameni de afaceri din România şi Europa. Şeicii s-au arătat interesaţi de ceea ce ar putea deveni o potenţială bază de agrement, care are toate şansele să devină o nouă referinţă pe harta turistică a României, alături de staţiunile tradiţionale din Poiana Braşov, Maramureşul istoric sau din Bucovina.
Kurt Neuschitzer este proprietarul Castelului Cantacuzino din Buşteni. Austriecii vor să-l recondiţioneze şi să îl integreze în viitoarea staţiune de lux. În accepţiunea investitorilor, în vecinătatea castelului va fi construit un hotel ultraluxos, de 5 stele, dotat cu facilităţi de ultimă oră: centre SPA, săli de fitness şi de masaj. Vechea clădire va avea un domeniu de 40 de hectare de pădure, care va fi o oază de linişte.
O zonă de pădure va fi defrişată ca să lase loc "oraşului verde"
La 130 de kilometri de Bucureşti, oraşul Buşteni, înconjurat de munţi, e, în opinia investitorului, locul perfect pentru a adăposti Zamora sau "oraşul verde", o citadelă unde românii vor învăţa cum să se relaxeze şi să se bucure de o distracţie "high level", de tip occidental. Motivaţia austriacului: "Regiunea e una dintre cele mai populare destinaţii pentru iubitorii de munte şi ai sporturilor de iarnă şi reprezintă unul dintre cele mai mari potenţiale turistice ale României, o ţară bogată în resurse, dar unde românii nu ştiu să se distreze".
Zamora va adăposti Palatul Cantacuzino, un important monument istoric din patrimoniul naţional. Staţiunea de agrement se va întinde pe o suprafaţă de 1.000 de hectare şi va fi mărginită de Sinaia şi Azuga. Deocamdată, până la semnarea contractelor, austriacul se confruntă cu o singură problemă: Zamora, în starea ei iniţială, nu e decât o întinsă pădure care, de dragul implementării proiectului, va trebui defrişată. Dacă va avea acceptul să taie copacii, promisiunile lui sunt destul de mari. "Zamora Golf, Ski and Holiday Resort vă va răsfăţa cu o experienţă unică de a vă petrece timpul liber sau vacanţa, înconjuraţi de nişte împrejurimi extraordinare, dovedind un respect deosebit pentru mediul înconjurător: bioenergie şi Hydro Plants, spaţii de locuit şi de divertisment în mijlocul naturii", afirmă oficialii companiei Zamora la începutul portofoliului de prezentare.
Ce puteţi găsi în Zamora: vara va fi ca iarna
În primul rând, austriecii nu vor să construiască o staţiune sezonieră, axată pe o singură formă de agrement. Profilul ei e mult mai diversificat faţă de ce ne-am obişnuit. Pe lângă perspectiva unui Campionat de Golf, sub patronajul Academiei de Golf şi al Comitetului Olimpic Român, Zamora va oferi şi instructaj, antrenamente şi competiţii pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acest sport.
Pentru iarnă, investitorul plănuieşte un centru de practicare a sporturilor de sezon, pârtiile de schi fiind principală atracţie.
Staţiunea va beneficia şi de o bază de echitaţie, de un hipodrom aferent unde doritorii pot concura în cadrul întrecerilor organizate aici. Iubitorii de animale pot vizita grajdurile pentru a se familiariza şi împrieteni cu caii pe care îi vor folosi pentru călărit.
Multi-Fun Zone va avea cluburi la subsol, restaurante, săli de petreceri şi de organizare de evenimente, precum şi un amfiteatru cu o capacitate de 1.300 de locuri. Va fi construit un parc de distracţii acvatic care va putea fi vizitat de peste 1.500 de persoane zilnic.
Hotel de cinci stele lângă Castelul Cantacuzino
În Zamora se vor putea închiria şi cumpăra case. Investitorul austriac spune că, deşi staţiunea se va adresa cu preponderenţă celor cu bani mulţi, familiile cu un buget redus îşi vor permite să închirieze un apartament o săptămână la munte, în viitorul complex care va fi construit în apropierea bazei sportive şi de agrement.
În perioada 17-25 martie 2011 va avea loc a doua ediție a Caravanei teatrului şi folclorului românesc la românii din Regiunea Odesa (Ucraina), proiect derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în parteneriat cu Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia“.
Programul include un turneu de şapte spectacole al Teatrului "Colibri" din Craiova cu piesa Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă (regia: Todor Valov și Stefka Kyulieveva), în șase spații din regiune - casele de cultură din:
18 Martie - Kamâşovka (Hagi-Curda) – raionul Ismail;
19 Martie - Novoseliskoe (Satu Nou) – raionul Reni;
20 Martie - Staroselie (Frumuşica Veche) – raionul Sărata;
21 Martie - Krutoiarovka (Vădeni-Moldova) – raionul Cetatea Albă;
22 Martie - Borisoska (Borisăuca) – raionul Tatarbunar;
23 Martie - Dmitrovka (Dumitreşti) – raionul Chilia;
24 Martie - Utkonosovka (Erdek-Burnu) – raionul Ismail.
Piesa a fost jucată la festivaluri de profil din Bulgaria, Serbia și Croaţia, iar anul acesta teatrul este invitat, cu aceeaşi piesă, la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Shanghai (China). Teatrul de Păpuşi Colibri din Craiova a obţinut la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Shanghai, ediţia 2010, trei distincții importante: Premiul de Excelenţă pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cel mai bun regizor și Premiul pentru cea mai bună actriţă.
Caravana din acest an cuprinde, de asemenea, reprezentaţii de muzică şi dans popular românesc ale Ansamblului Folcoric "Dor Basarabean" din Erdek-Burnu (Utkonosovka) – raionul Ismail, unicul ansamblu-promotor al valorilor autohtone ale culturii tradiţionale româneşti din Basarabia Istorică.
În conformitate cu legislaţia ucraineană, Asociaţia "Basarabia" este deţinătorul licenţei de turneu seria OD nr. 1751 eliberată la 04.03.2011 de către Durecţia pentru cultură şi turism a Administraţiei Regionale de Stat Odesa.
Prima ediție a acestui proiect, realizată în 2010, s-a desfășurat în alte șase localități din Regiunea Odesa unde locuiesc români. În total, peste 2000 de copii, tineri și adulți au avut ocazia să urmărească, pentru prima dată, teatru de păpuși și concerte de muzică și dansuri populare românești.
În perioada interbelică, românii ortodocşi din Herculian, jud. Harghita, nu aveau o biserică în satul lor, ci doar o capelă şi aparţineau de Parohia Băţanii Mari.
Prin colectă şi sprijinul venit din partea Mitropoliei Ardealului, în 1937, românii din această localitate reuşeau să-şi construiască biserica, să o împodobească cu picturi şi obiecte alese. Dar în urma Dictatului de la Viena, în decembrie 1940, biserica a căzut pradă duşmanilor sufletului românesc. A fost jefuită de tot cea avea în interior, au fost distruse picturile cu târnăcoapele, iar ferestrele şi uşile au fost furate. Cu timpul, biserica a ajuns o ruină, în altar crescând copaci. După înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, lăcaşul a fost refăcut complet.
Litoralul romanesc ar putea disparea de pe harta turismului mondial, daca va fi neglijat de autoritatile centrale inca 5 ani, potrivit asociatiei Litoral-Delta Dunarii, ai carei reprezentanti cred ca disputele politice afecteaza turismul din Romania.
Operatorii de la Marea Neagra acuza dezinteresul guvernelor pentru adoptarea unor proiecte specifice litoralului in ceea ce priveste legislatia muncii, acordarea de ajutor de somaj personalului sezonier care, nemaifiind motivat, pleaca sa lucreze in alte tari, si acordarea unor facilitati fiscale pentru investitori, informeaza Mediafax.
Zeci de milioane de euro aruncate de stat pe apa Jiului (I)
După inaugurarea telegondolei de la Vulcan, principalele ştiri au vizat faptul că telecabinele sunt vopsite în culoarea PDL (portocalie) şi că instalaţia s-a defectat preţ de o oră atunci când Elena Udrea şi-a făcut apariţia. Esenţialul nu s-a spus însă: suntem în faţa unei investiţii inutile şi scandaloase de zeci de milioane de euro de la buget. Adică din banii noştri.
O staţiune care nu prea există
Lucrurile sunt cunoscute. Pe 4 februarie a avut loc inaugurarea (cu repetiţie, pentru a permine ministresei Elena Udrea să mai bifeze o acţiune de imagine) a telegondolei care face legătura între municipiul Vulcan (jud. Hunedoara) şi aşa-zisa staţiune Pasul Vâlcan pe o distanţă de peste 3 km. Costurile lucrării s-au cifrat – conform oficialităţilor – la 33 milioane de lei, fără TVA, în total, circa 10 milioane de euro (TVA inclusă). Telegondola are 73 de telecabine cu 8 locuri fiecare şi, conform estimărilor, poate transporta 1.800 de persoane într-o oră. Toate bune şi frumoase, numai că investiţia din Valea Jiului nu era deloc o prioritate (şi asta nu doar pe timp de criză), şi din punct de vedere economic nu va conta, adică, nu va conduce spre crearea de locuri de muncă, deşi autorităţile susţin contrariul, şi nici nu va aduce beneficii. Aceasta pentru simplul motiv că nu deserveşte o staţiune montană de iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Pentru că în momentul de faţă nu există o staţiune propriu-zisă Pasul Vâlcan, ci doar o zonă înaltă, unde există o pârtie de schi populară – aşa cum sunt cu zecile în diverse localităţi de munte din ţară (nu ne referim la cele din staţiunile recunoscute, gen Sinaia, Predeal, Borşa, Arieşeni etc.) -, utilizată în general de localnici şi care depinde obligatoriu de existenţa zăpezii.
Vanzarile agentiilor de turism din Romania au scazut, in medie, cu 15% in 2010 fata de 2009, iar zeci de agentii de profil au fost inchise din cauza crizei economice, a declarat joi Corina Martin (foto), presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), informeaza Mediafax.
Romania poate fi promovata numai daca vor exista investitii puternice in infrastructura, astfel ca daca nu stim ce sa facem cu Delta Dunarii, de exemplu, ar trebui s-o inchiriem americanilor sau germanilor si o transforma ei in business, ne sfatuieste compania Horwath Tourism, Hotel & Leisure, care a realizat planul de marketing al turismului romanesc.
Protestele recente din Egipt i-au determinat pe cei interesati de un sejur in aceasta perioada sa-si schimbe destinatia sau sa o amane pana la calmarea tensiunilor schimbarii regimului Mubarak, relateaza Reuters. Insa egiptenii sunt optimisti si asteapta o revenire rapida care sa impulsioneze turismul pe termen lung.
Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi
Pârtiile de schi, peisajele de poveste şi cabanele primitoare fac din staţiunea gorjeană un loc perfect pentru vacanţa de iarnă. În inima Munţilor Parâng, înconjurată de versanţi şi păduri de conifere, Rânca e o destinaţie pentru iubitorii de aventură, dar şi pentru cei care vor să se retragă în mijlocul naturii şi să se bucure de linişte.
Odată ajunşi în Novaci, turiştilor li se deschide înainte orizontul mărginit de crestele munţilor, presărate cu poiene, brazi şi turme de oi. Aici, ciobanii fac brânza după reţete moştenite din moşi-strămoşi, iar vizitatorii sunt îmbiaţi şi cu o irezistibilă pastramă de oaie sau cu pâinea specifică zonei, al cărei miros îţi aminteşte de anii copilăriei, când bunicile coceau tot felul de bunătăţi în cuptoarele de pământ.
După ce parcurgi strada principală, străjuită de brazii înalţi, începe urcuşul spre staţiune. Drumul şerpuit te îndeamnă să faci mai multe popasuri, ca să te poţi bucura de zgomotele pădurii, de cântecul liniştitor al păsărilor, de clinchetul talăngilor şi de şipotul izvoarelor. Aerul curat te cheamă în adâncul munţilor, iar liniştea şi frumuseţea peisajului îţi dau impresia că nimic nu ar putea tulbura vreodată aceste locuri.
Printre pâlcuri de cabane
După 18 kilometri de mers cu maşina intri într-o altă lume. Opreşte-te la poalele staţiunii şi încearcă să cuprinzi dintr-o privire deschiderea din faţa ta. După câteva momente de euforie, începi să cauţi detalii şi toate te surprind, fie că e vorba de cântecul unei păsări, de brazii impunători cerniţi de nea sau de pajiştile acoperite de zăpadă; îţi vine să alergi şi să te baţi cu bulgări până cazi istovit.
Cabanele pierdute printre brazi şi oamenii primitori fac din ce în ce mai grea alegerea pentru cazare. Dacă eşti pretenţios, poţi trage la unul dintre hotelurile de trei sau patru stele. În schimb, dacă eşti genul care nu face nazuri, poţi opta pentru o cabană sau o pensiune în care te descurci singur. Acestea au bucătărie cu tot ce trebuie şi sală de mese, aşa că poţi să găteşti orice pofteşti. Ai de unde alege, întrucât la Rânca au fost construite, de-a lungul timpului, cam 600 de cabane bătute cu pietre de munte şi incrustate cu lemn masiv care te îmbie să le calci pragul. Hotelurile se impun prin măreţie şi bun gust, îmbinând designul modern cu arhitectura locală.
Pârtiile din Rânca sunt pline de turişti Foto: Oana Popescu
La Rânca se mănâncă bine, asta-i sigur. Vei fi încântat de bulzul preparat aici, dar şi de specialităţile din carne de porc sau de păstrăvul pus în folie la cuptor, precum şi de tocanul de oaie. Papanaşii cu smântână şi dulceaţa de afine sunt un desert delicios, fructele fiind culese chiar din împrejurimi. Proprietarii unităţilor de cazare te îmbie şi cu licori tradiţionale - afinată, vişinată, cireşată sau căpşunată.
După o masă copioasă, organismul are nevoie de o plimbare şi de o gură de aer curat pentru purificare. Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi, fiind marcate de salvamontişti. Una dintre cele mai cunoscute rute este cea către Vârful Păpuşa, cu o înălţime de 2.508 metri. Traseul porneşte de la Cabana Rânca şi se încheie la Curmătura Olteţului, durata parcurgerii acestuia fiind de aproximativ cinci ore.
Dacă aveţi noroc de vreme frumoasă, puteţi face o cursă off-road. Hotelul Onix a lansat un program cu trasee montane pe care le puteţi parcurge cu maşini de teren, la altitudini cuprinse între 1.700 şi 2.200 de metri. E o şansă perfectă pentru a vedea lacurile glaciare Petrimanu şi Gâlcescu, cascade, etajul de stufărişuri alpine şi câteva rarităţi ale naturii, printre care floarea-de-colţ şi zâmbrul, o specie de pin. Aici poţi vedea şi capre negre, urşi, mistreţi, pisici sălbatice sau vulpi. Deasupra munţilor, acvilele şi corbii veghează împrejurimile, iar în staţiune şi în zonele din împrejurimi curenţii de aer sunt ideali pentru zborul cu parapanta.
Vârfurile Păpuşa, Măgura şi Cerbul se numără printre cele mai căutate locuri, iar motocicliştii nu ratează niciodată ocazia de a străbate pe două roţi Transalpina, drumul care traversează munţii. Pe timpul verii, turiştii pot practica şi mountain-bike.
Drumeţii spre lacurile glaciare
LOCALIZARE. Staţiunea înfiinţată încă din anul 1930 este situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, la altitudinea de 1.600-1.800 de metri, la 63 de kilometri distanţă de municipiul Târgu-Jiu. ACCES. La Rânca se poate ajunge cu maşina, pe DN 67 C. Din Novaci, mai mergeţi 18 kilometri. CAZARE. În zonă există circa 600 de cabane, pensiuni şi hoteluri. O cameră dublă la hotel costă între 150 şi 200 de lei pe noapte, iar o cameră dublă, între 200 şi 250 de lei. ACTIVITĂŢI. Sporturile de iarnă sunt favoritele turiştilor. Puteţi închiria clăpari, beţe, şi schiuri cu 25 de lei pe zi, clăpari şi placă cu 30 lei pe zi şi sanie cu 10 lei pe zi. De asemenea, drumeţiile vă ajută să scăpaţi de stres. Puteţi admira lacurile glaciare Roşiile, Călcescu, Mija, Lacul Verde, vârfurile Parângului (Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul, Vârful Păpuşa, Parângul Mare) sau lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul şi Galbenul. Traseele montane sunt supravegheate de Salvamont. INFORMAŢII. Detalii despre staţiune şi despre cazare găsiţi pe site-urile www.ranca.org, www.rancaonline.com şi www.rancaonline.ro.
Încă o pârtie de schi
În lunile fără zăpadă, traseele pot fi parcurse uşor cu bicicleta Foto: Salvamont Gorj
Deocamdată, în staţiune există două pârtii de schi, una de nivel mediu, cu o lungime de 500 de metri, şi una pentru începători, lungă de 600 de metri, dotată cu instalaţie de teleschi, babyski, nocturnă şi sonorizare. În această iarnă va fi dată în folosinţă o nouă pârtie, amenajată pe unul dintre versanţii Vârfului Păpuşa. Cu o lungime de un kilometru, aceasta va avea şi instalaţie de teleschi.
Pârtiile din Rânca sunt ideale şi pentru pasionaţii de snow-board, iar schiorii experimentaţi pot opta şi pentru schiul de tură în împrejurimile staţiunii, atunci când nu există pericolul producerii avalanşelor. Spre deosebire de schiul alpin, în care se folosesc mijloace mecanizate pentru urcare, schiul de tură impune deplasarea pe schiuri atât în urcare, cât şi în coborâre, folosind propria forţă a schiorului. Pentru copii, dar şi pentru cei care nu ştiu să schieze, la Rânca există şi două pârtii de săniuş.
Curse prin zăpadă
Deşi nu sunt chiar pe placul tuturor iubitorilor muntelui, ATV-urile şi snowmobilele pot fi închiriate de la centrele din zonă. O oră pe patru roţi costă între 80 şi 100 de lei pe oră, în funcţie de model şi de puterea motorului. Când ATV-urile nu mai fac faţă din cauza stratului mare de zăpadă, cea mai bună sursă de distracţie, adrenalină şi libertate rămâne snowmobilul. Pentru o cursă nebunească prin zăpadă, plătiţi între 120 şi 150 de lei pe oră.
Pentru cei curiosi, centura Bucurestiului este impanzita cu forturi militare si baterii intermediare din (aproximativ) 2,5 in 2,5 kilometri, inca de pe vremea regelui Carol.
Sa incepem cu un scurt istoric: pe motivul tensiunilor aparute intre Europa si a crizelor in relatiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, regele Carol apleaca urechea asupra unor studii care subliniaza nevoia fortificarii tarii si numeste o comisie prezidata de generalul Gh.Manu care sa puna pe hartie proiectul de fortificare al tarii.
Neexistand experienta in domeniu, initial se apeleaza la ofiteri germani din Marele Stat major prusian insa, in conditiile agravarii crizei diplomatice, Carol apeleaza la un specialist din Belgia, o tara neutra, Henri Alexis Brialmont.
Pe la inceputul verii din 1884, Brialmont finalizeaza planul fortificatiilor.
Planul fortificatiilor din jurul Bucurestiului
Henri Alexis Brialmont organizeaza linia de centura a Bucurestiului cu o serie de 18 forturi si 18 baterii intermediare (sau Bastioane).
Constructia acestora dureaza aproximativ 20 de ani insa nu apuca sa fie testate in vreun razboi datorita inovatiilor militare aduse de armata germana la inceputul secolului 20, ele fiind dezarmate odata cu intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial.
Scari spre nivel subteran - Bateria 14-15
In ziua de azi mai exista numai 17 forturi si 13 baterii intermediare, din cele 36 de construite, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de munitii.
Pe diferite forum-uri au aparut si cateva planuri cu unele tipuri de baterii intermediare , care le puteti vedea mai jos, ca sa va faceti o impresie despre configuratia acestora.
Plan parter - Baterie intermediara
Plan etaj - baterie intermediara
Pentru cei curiosi, majoritatea forturilor sunt acaparate de unitati militare care le folosesc pe post de depozite cu mici exceptii cum ar fi Fortul Jilava (care stiti ce este acum).
Daca va pasioneaza si doriti sa le vizitati, va sfatuiesc sa nu va duceti singuri, deoarece unele dintre ele au ajuns gazde pentru mici haite de caini.
Hol principal - Bateria 14-15
De asemenea este necesar sa purtati o incaltaminte mai rezistenta (nu stii niciodata in ce poti calca) si sa aveti neaparat o sursa de lumina (lanterna, lampa pe cap).
Desi fortificatiile par solide, recomand totusi si o casca de protectie pentru ca in unele locuri peretii de caramida s-au surpat.
Din pacate nu sunt luate masuri pentru restaurarea acestora si introducerea lor intr-un circuit turistic, in jurul Bucurestiului, desi sunt legate de o sosea si exista "in fata portii" electrificare pentru luminarea interioara a lor.
As vrea intr-o seara sa ne intalnim Dar nu stiu cand e mai bine sa iesim Lunea n-are nici un rost Marti e rau ca merge prost Miercuri stii si tu ca e zi de post Joi mi-e imposibil sa te intalnesc Ca mananac cu un unchi pe care il mostenesc Vineri nu se poate, nu Ca postesc si eu si tu Numai sambata putem sa ne dam randevu Si daca ne place Stam chiar pana in zori de zi
Versuri Loredana - Vrei sa ne intalnim sambata seara Ca duminica putem dormi
Vrei sa ne intalnim sambata seara Intr-o carciumioara la sosea Unde canta-un pian si o vioara Si unde nu ne vede nimenea Perechi, perechi de amorezati stau la masa Si nu vad nimic in jurul lor Gurite iau drept consumatii Ce le pasa Daca isi fac juraminte de amor
Marea Moartă de la Slatina, sat romanesc in Ucraina
Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase precum cele de lângă Marea Moartă, dar la fel de vindecătoare. La frontiera ucraineano-română, în orăşelul Slatina (Solotvino în ucraineană) există un lac, Kunigunda. Efectele apei sărate de aici nu sunt cu nimic mai slabe decât a celei din Marea Moartă.
Kunigunda este un cuvânt care provine din germană şi se pronunţă cu accentual pe al doilea “u”. Aşa a chemat-o pe regina germană, soţia cneazului Kievului, Iaropolka. În cinstea ei, mai târziu a fost numită una dintre minele locale de sare, a cărei soartă a fost destul de dramatică - în 1902, mina s-a prăbuşit la 20 m adâncime, iar pe acel loc s-a format lacul Kunigunda.
La Slatina se poate de ajuns parcurgând următorul traseu:
* De la Bucureşti se poate merge cu trenul până la Sighet, iar de acolo, trecând frontiera pe Podul Istoric, în 10 minute ajungi la Slatina. Asta în cazul în care Podul Istoric este deschis(momentan este închis);
* Se mai poate trece pe la vama Halmeu-Diakovo(Halmeu este în apropiere de Satu Mare), iar de acolo, de la vamă, de pe partea ucraineană trebuie de urmat traseul Vinohradiv-Tiaciv-Hust-Apşa de Jos-Slatina
* Sau de la Suceava până la Cernăuţi, de unde aveţi transport direct spre Slatina
La Slatina majoritatea locuitorilo sunt români, dar întâlneşti aici şi maghiari sau ucraineni. Este un orăşel multilingvist, aici se vorbeşte româna, maghiara, ucraineana, rusa. Localnicii ştiu foarte bine toate aceste limbi, aşa că nu au probleme în ceea ce priveşte comunicarea cu turiştii.
Cel mai potrivit anotimp pentru a vizita Slatina este vara, când localitatea este plină de turiştii veniţi atât din întreg spaţiul ex-sovietic, cât şi din Uniunea Europeană. Slătinencele frumoase, obiceiurile şi sărbătorile localnicilor sunt întotdeauna o minune pentru cei din “afară”. Oamenii sunt primitori, deschişi, dornici de a-ţi povesti file din viaţa lor mai mult sau mai puţin frumoasă.
Accent Travel & Events a lansat ieri prima hartă interactivă a pârtiilor de schi din România. MONEY. ro a alcătuit lista preţurilor pentru o înnoptare în staţiunile montane autohtone, care au pârtii de schi practicabile.
Cu 60 de lei pe noapte poţi merge la munte în staţiunea Arieşeni, din judeţul Alba. Tariful este valabil până pe 20 decembrie şi include cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.
BISTRIŢA-NĂSĂUD
O noapte pe Valea Blaznei te costă 90 de lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un complex turistic.
BIHOR
O înnoptare în Stâna de Vale te costă 90 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune de două margarete. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.
BRAŞOV
Dacă vrei să mergi la schi la Predeal, o înnoptare în staţiune te costă 60 de lei. În tarif intră cazarea într-o cameră dublă la un hotel de trei stele din staţiune. Preţul este valabil până pe 23 decembrie.
O noapte în staţiunea Poiana Braşov te costă 50 de lei. Preţul este valabil până pe 15 decembrie şi acoperă cazarea într-o pensiune de trei margarete.
Cu 70 de lei pe noapte mergi la munte în staţiuneaSăcele. Tariful include cazarea într-o pensiune de trei margarete.
O înnoptare în staţiuneaBran ajunge la 45 de lei. Tariful este valabil până pe 25 noiembrie şi acoperă cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.
CLUJ
90 de lei te costă o noapte la Muntele Băişorii. În tarif intră cazarea într-o cameră single la o pensiune din Munţii Apuseni. Tariful este valabil până pe 31 octombrie.
CARAŞ-SEVERIN
O înnoptare în staţiunea Muntele Mic te costă 80 de lei. Tariful include cazarea în cameră dublă dintr-o cabană şi demipensiune, şi este valabil până pe 30 octombrie.
Dacă vrei să mergi la schi în staţiunea Semenic, o cameră dublă (două locuri) dintr-un hotel ajunge în această perioadă la 150 de lei.
GORJ
O înnoptare la Rânca ajunge la 100 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune. Tariful este valabil până pe 31 ianuarie 2011.
HARGHITA
Dacă mergi la schi în staţiunea Harghita Băi, o înnoptare într-o pensiune de trei margarete te costă 60 de lei. În preţ intră şi demipensiunea.
Dar dacă vrei să mergi la Bucin, o noapte într-o pensiune te costă 54 de lei. Tariful acoperă şi demipensiunea.
Tot în Harghita, la Topliţa, o noapte într-o cameră single te costă 85 de lei. Tariful este valabil până la sfârşitul anului.
O înnoptare la Izvorul Mureşului ajunge la 75 de lei. În preţ intră cazarea într-o pensiune de lângă pârtia de schi Izvorul Mureş şi demipensiunea.
Dacă vrei să schiezi la Băile Homorod, o înnoptare la o pensiune de aici te costă aproximativ 76 de lei. Tariful acoperă cazarea şi demipensiunea.
HUNEDOARA
O înnoptare la Cheile Buţii ajunge la 120 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-o cabană de două margarete.
Dacă vrei să mergi la schi laStraja, o cameră dintr-o pensiune din staţiune te costă 80 de lei pe noapte. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă şi e valabil până la sfârşitul lunii octombrie.
O înnoptare la o pensiune de două margarete din Parâng te costă între 30 de lei şi 90 de lei, funcţie de facilităţile oferite. Preţul este valabil până la 1 decembrie.
MARAMUREŞ
O înnoptare într-o cameră single la Borşa te costă 60 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie.
Dacă vrei să mergi la munte la Cavnic, o înnoptare pentru două persoane la un hotel de trei stele la baza pârtiei Roata ajunge la 120 de lei. În preţ mai intră şi demipensiunea.
MUREŞ
O înnoptare în staţiunea Sovata te costă 65 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie pentru minimum trei zile de cazare. În preţ intră cazarea într-o cameră standard dintr-un hotel de două stele.
NEAMŢ
O noapte în staţiunea Durău te costă 80 de lei. În preţ intră cazarea în cameră dublă fără mic dejun. Tariful este valabil până pe 15 decembrie.
PRAHOVA
O înnoptare în staţiunea Azuga te costă 60 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-un hotel. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.
Dacă vrei să mergi la Buşteni, o înnoptare se ridică la 85 de lei. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă într-un hotel de două stele din staţiune. Tariful este valabil până pe 17 decembrie.
O noapte în Sinaia ajunge la 112 lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un hotel de două stele.
SIBIU
O noapte la Păltinişte costă între 105 de lei şi 159 de lei, funcţie de facilităţile oferite de hotelier. În preţ intră cazarea în cameră single într-un hotel de trei stele din staţiune.
Dacă vrei mergi la schi la Bâlea Lac, o înnoptare la o cabană de trei margarete ajunge la 105 lei.
SUCEAVA
O înnoptare laGura Humorului pentru două persoane ajunge la 70 de lei în această perioadă. În preţ intră cazarea în cameră dublă dintr-o vilă. Tariful este valabil până la 21 decembrie.
Dacă vrei să schiezi la Vatra Dornei, o înnoptare într-o cameră dublă ajunge la 70 de lei.
Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase precum cele de lângă Marea Moartă, dar la fel de vindecătoare. La frontiera ucraineano-română, în orăşelul Slatina (Solotvino în ucraineană) există un lac, Kunigunda. Efectele apei sărate de aici nu sunt cu nimic mai slabe decât a celei din Marea Moartă.
