Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au cr

Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au croitoresele românce

de Laura HOLBAN

Designul rochiei care a aparţine brandului Reiss a făcut o bună impresie nu doar la întâlnirea cuplului princiar cu familia Obama, ci a fost şi pe placul publicului larg care a văzut fotografii cu Catherine.

Rochia cu care a eclipsat-o Ducesa de Cambridge, Kate Middleton, pe Prima Doamnă a Americii a fost făcută în România. Rochia, care a costat 200 de euro, a fost realizată de către croitorese românce plătite lunar cu echivalentul a 193 de euro, scrie Daily Mail.

Designul rochiei care a aparţine brandului Reiss a făcut o bună impresie nu doar la întâlnirea cuplului princiar cu familia Obama, ci a fost şi pe placul publicului larg care a văzut fotografii cu Catherine.

După această întâlnire, cererea pentru acest model de rochie a fost atât de mare încât website-ul companiei a cedat şi toate rochiile s-au vândut în mai puţin de 24 de ore.

Modelul purtat de Ducesa de Cambridge a făcut ravagii. Foto: Daily Mail

Jurnaliştii de la Daily Mail au aflat că atelierele brandului preferat al Ducesei se află într-o suburbie a Bucureştiului. Angajatele de acolo sunt plătite cu 1,14 euro pe oră, respectiv circa 5 lei pe oră, cu mult mai puţin decât alte muncitoare din estul Europei. Realizarea rochiei de culoarea nisipului pe care a purtat-o soţia prinţului William nu a costat mai mult de 17 euro.

Jurnaliştii britanici au fost şocaţi să vadă ce condiţii de muncă le oferă angajatorul croitoreselor. Fabrica Rimcor EX în care acestea lucrează "aduce a clădire industrială, cu pereţi înalţi şi ziduri din metal solid". Ţinând cont de salariul mic de care au aflat că beneficiază angajatele, Daily Mail s-a interesat la Institutul Naţional de Statistică şi a subliniat că angajaţii de aici sunt plătiţi cu cel puţin 25 de euro pe lună mai puţin decât salariul mediu în industria în care lucrează.

Fabrica unde se fac rochii pentru ducese. Foto: Daily Mail

Juliana Haita, o angajată care lucrează de 15 ani pentru Rimcor Ex, nu se plânge de condiţiile în care lucrează, ba mai mult, le numeşte decente. "Aceste lucruri sunt normale pentru mine. Sunt obişnuită cu aşa ceva", a explicat femeia. O obiecţie adusă de Haita sunt temperaturile mari din timpul verii, însă a explicat că toţi angajaţii primesc o jumătate de oră de pauză în plus în acea perioadă.

Angajatele au aflat cu această ocazie că soţia prinţului William a purtat o creaţie făcută de mâinile lor. "Mă bucur să ştiu că un lucru mic pe care eu îl fac aici, ajunge într-o sală de bal, undeva în lume", a declarat Haita.

Jurnaliştii britanici nu au uitat să precizeze că fabrica se află în imediata apropiere a unei comune locuite de ţigani, unde, anul trecut, o fată de 10 ani a rămas însărcinată în urma unei relaţii sexuale cu vărul ei.

Sursa: http://www.gandul.info/magazin/rochia-cu-care-kate-middleton-a-eclipsat-o-pe-prima-doamna-a-americii-a-fost-facuta-in-romania-cat-costa-rochia-in-marea-britanie-si-ce-salarii-au-croitoresele-romance-8292085

www.YouthVoice.ro/Harghita: Finanţare pentru introducerea în circuitul turistic a Castelului de Apă din Drobeta Turnu Severin

Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a obţinut pentru anul 2011 o finanţare nerambursabilă IPA în valoare de 841.405 euro, sumă ce va fi utilizată pentru modernizarea şi introducerea în circuitul turistic a Castelului de apă din localitate, construit la începutul secolului XX.

Primarul Constantin Gherghe, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că respectivul castel fusese utilizat pentru distribuirea apei potabile şi de aproape 50 de ani fusese scos din uz, dar pentru valoarea lui istorică şi arhitectonică a fost păstrat în patrimoniul administraţiei, devenind emblema localităţii.

'În urma promovării unui proiect transfrontalier, în colaborare cu Primăria oraşului Negotin din Serbia, am reuşit să realizăm un fond bănesc care ne va permite să amenajăm în acest Castel de apă o sală de expoziţie, o platformă belvedere şi un muzeu', a precizat Gherghe. Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin va cofinanţa cu 148.483 euro lucrările prevăzute în contractul de finanţare semnat cu Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, ele urmând să înceapă din luna ianuarie a acestui an.

Sursa: http://YouthVoice.ro/Harghita/

Informatia Harghitei: Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita

Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita
Moştenitorul coroanei britanice a admirat biserica fortificată din Delniţa, a vizitat casa unei englezoaice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească

Prinţul Charles al Marii Britanii s-a aflat, miercuri, în localitatea harghiteană Delniţa, unde s-a întâlnit cu localnicii, a admirat biserica fortificată, a vizitat casa unei britanice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească.
Vizita moştenitorului coroanei britanice a început în zona de lângă biserica fortificată din Delniţa, acolo unde se află o mlaştină şi un cercetător de la Universitatea ,,Sapientia" din Miercurea-Ciuc a realizat un studiu despre viaţa amfibienilor, cu precădere o specie foarte rară de broaşte albastre.
Îmbrăcat lejer şi zâmbitor, prinţul Charles a ascultat cu atenţie explicaţiile cercetătorului Demeter Laszlo despre zona respectivă, care are o frumuseţe aparte.
Timp de aproape jumătate de oră, departe de ochii presei, prinţul s-a plimbat pe o potecă amenajată, după care a vizitat biserica fortificată din Delniţa, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, monument istoric, care datează din 1333, atestat în dijmele papale.
Biserica este construită în stil gotic târziu, dar păstrează câteva elemente specifice stilului roman. Valoros este tavanul monumentului compus din 104 casete pictate în stil renascentist popular, iar bolta este pictată cu imaginea Maicii Domnului, fiind cea mai veche, cea mai mare şi cea mai frumoasă lucrare de acest gen din Transilvania.

Citeşte materialul intregral în ediţia din 20 mai a ziarului Informaţia Harghitei

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/

Parintele Boian, de Paste: „Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure identitatea”

Malainita, Timoc, Serbia/Timoc Press http://www.timocpress.info/

In prezenta a aproximativ 500 de romani veniti din toate regiunile Timocului, dupa Sfanta slujba de Paste, tinuta de cei patru preoti romani de la sudul Dunarii inpreuna cu cativa preoti din Banat, s-a deschis Festivalul de Paşti a Culturii Româneşti de la Malainita transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Manifestarea a inceput cu binecuvantarea preotului Boian Alecsandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis", care in cuvantul sau a subliniat că organizează această manifestare de spiritualitate şi cultură românească de fiecare dată a treaia zi de Paşte, când creştinii români din sudul Dunării, Timoc şi Morava vor să reaprindă o lumânare la un lăcaş sfânt întru cinstirea lui Dumnezeu şi a neamului românesc.

El a arătat că datorită dansului şi cântecului cei peste 300.000 de români din zonă au supravieţuit în ultimii aproape 180 de ani, când li s-au luat drepturile de învăţare a limbii române, de a se ruga şi scrie în limba strămoşilor.

„Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure identitatea. Prin cântec ne-am conservat fiinţa şi am transmis din generaţie în generaţie tradiţiile şi obiceiurile noastre româneşti", a declarat Parintele Boian.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei culturale Ariadnae Filum, Zavişa Jurji, a afirmat că astfel de manifestări culturale i-au ţinut strânşi laolaltă pe românii din Serbia şi le-a dat speranţa că într-o zi vor avea acces nestingherit la valorile lor istorice. Zavisa Jurj a multumit Bisarici Ortodoxe Romane, parintilor prezenti, ca si Institului Cultural Roman, despre care a subliniat ca nu e prima data cand ajuta romanii din Timoc.

A fost prezenta la festival şi o delegaţie a Comunităţii Romanilor din Serbia, condusă de preşedintele Stevan Mihailov care a fost de părere că numai uniţi în jurul interesului lor comun românii pot deveni o forţă şi un partener de dialog pentru autorităţile sarbe care fac tot ce este posibil să-i împiedice pe românii din Timoc de a avea limba romana.

„Noi, liderii românilor din Serbia întreagă ar trebui să renunţăm la orgolii, să ne dăm mâna şi începem lupta pentru renaştere naţională în Timoc, Morava şi sudul Dunării", a concluzionat Mihailov.

Programul a inceput cu o urare a lui Slavisa Costandinovici, roman din satul Bucia, comuna Bor , prin care a spus: „... Dacuma inainte trebuie sa ne staruim copiii nostri sa îi îndemnam rumâneaste sa vorbeasca, radasina noastra sa nu sa parasasca. Limba noastra de-o vojim, rumaneasce sa vorbim, ca daca o sa uitam nici noi rumanii nu o sa mai fim. La urma ma rog la Dumnezau tuata lumea so pazasca ca Rumânii să traiască."

In continuarea programului s-au prezentat Ansamblurile folclorice din satul Lugniţa, comuna Zaiecear si Bogovina din Comuna Bolevaţ, cu cantece si jocuri romanesti specifice zonei din care vin: Grupul de cantece populare „Gherghina" din Negotin, solisti vocali si instrumentali din Metoniţa, comuna Bor, Prahova, Geanova comuna Negotin, Mali Izvor (Izvoru al Mic) comuna Negotin, Jitcoviţa, comuna Golubaţ.

Cea mai interesanta pentru spectatori a fost prezentarea cunoscutei cantarete din Romania Angelica Stoican, care a cules cele mai multe aplauze cu un cântec deosebit „Tot pe drumu Borului din Valea Timocului".

Programul l-au închis Florin Vasilica şi Grupul „Teleorman", care in cateva luni sunt prezenti deja a doua oara la romanii timoceni.

Festivalul de muzică populară de la Malainiţa a fost susţinut financiar, în baza unui proiect, de Institutul Cultural Român, Directia "Romani din afara Tarii".

CentrulBrancusi.ro: Fotografii din Targujiul de alta data

Fotografii din Targujiul de alta data

CentrulBrancusi.ro

http://centrulbrancusi.ro/2011/03/17/fotografii-din-targujiul-de-alta-data/