Oana Popescu
FOTO: OANA POPESCU
Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi
Pârtiile de schi, peisajele de poveste şi cabanele primitoare fac din staţiunea gorjeană un loc perfect pentru vacanţa de iarnă. În inima Munţilor Parâng, înconjurată de versanţi şi păduri de conifere, Rânca e o destinaţie pentru iubitorii de aventură, dar şi pentru cei care vor să se retragă în mijlocul naturii şi să se bucure de linişte.
Odată ajunşi în Novaci, turiştilor li se deschide înainte orizontul mărginit de crestele munţilor, presărate cu poiene, brazi şi turme de oi. Aici, ciobanii fac brânza după reţete moştenite din moşi-strămoşi, iar vizitatorii sunt îmbiaţi şi cu o irezistibilă pastramă de oaie sau cu pâinea specifică zonei, al cărei miros îţi aminteşte de anii copilăriei, când bunicile coceau tot felul de bunătăţi în cuptoarele de pământ.
Pe Aceeaşi Temă
După ce parcurgi strada principală, străjuită de brazii înalţi, începe urcuşul spre staţiune. Drumul şerpuit te îndeamnă să faci mai multe popasuri, ca să te poţi bucura de zgomotele pădurii, de cântecul liniştitor al păsărilor, de clinchetul talăngilor şi de şipotul izvoarelor. Aerul curat te cheamă în adâncul munţilor, iar liniştea şi frumuseţea peisajului îţi dau impresia că nimic nu ar putea tulbura vreodată aceste locuri.
Printre pâlcuri de cabane
După 18 kilometri de mers cu maşina intri într-o altă lume. Opreşte-te la poalele staţiunii şi încearcă să cuprinzi dintr-o privire deschiderea din faţa ta. După câteva momente de euforie, începi să cauţi detalii şi toate te surprind, fie că e vorba de cântecul unei păsări, de brazii impunători cerniţi de nea sau de pajiştile acoperite de zăpadă; îţi vine să alergi şi să te baţi cu bulgări până cazi istovit.
Cabanele pierdute printre brazi şi oamenii primitori fac din ce în ce mai grea alegerea pentru cazare. Dacă eşti pretenţios, poţi trage la unul dintre hotelurile de trei sau patru stele. În schimb, dacă eşti genul care nu face nazuri, poţi opta pentru o cabană sau o pensiune în care te descurci singur. Acestea au bucătărie cu tot ce trebuie şi sală de mese, aşa că poţi să găteşti orice pofteşti. Ai de unde alege, întrucât la Rânca au fost construite, de-a lungul timpului, cam 600 de cabane bătute cu pietre de munte şi incrustate cu lemn masiv care te îmbie să le calci pragul. Hotelurile se impun prin măreţie şi bun gust, îmbinând designul modern cu arhitectura locală.
Pârtiile din Rânca sunt pline de turişti Foto: Oana Popescu
La Rânca se mănâncă bine, asta-i sigur. Vei fi încântat de bulzul preparat aici, dar şi de specialităţile din carne de porc sau de păstrăvul pus în folie la cuptor, precum şi de tocanul de oaie. Papanaşii cu smântână şi dulceaţa de afine sunt un desert delicios, fructele fiind culese chiar din împrejurimi. Proprietarii unităţilor de cazare te îmbie şi cu licori tradiţionale - afinată, vişinată, cireşată sau căpşunată.
După o masă copioasă, organismul are nevoie de o plimbare şi de o gură de aer curat pentru purificare. Zeci de trasee cu frumuseţi nebănuite te aşteaptă să le descoperi, fiind marcate de salvamontişti. Una dintre cele mai cunoscute rute este cea către Vârful Păpuşa, cu o înălţime de 2.508 metri. Traseul porneşte de la Cabana Rânca şi se încheie la Curmătura Olteţului, durata parcurgerii acestuia fiind de aproximativ cinci ore.
Dacă aveţi noroc de vreme frumoasă, puteţi face o cursă off-road. Hotelul Onix a lansat un program cu trasee montane pe care le puteţi parcurge cu maşini de teren, la altitudini cuprinse între 1.700 şi 2.200 de metri. E o şansă perfectă pentru a vedea lacurile glaciare Petrimanu şi Gâlcescu, cascade, etajul de stufărişuri alpine şi câteva rarităţi ale naturii, printre care floarea-de-colţ şi zâmbrul, o specie de pin.
Aici poţi vedea şi capre negre, urşi, mistreţi, pisici sălbatice sau vulpi. Deasupra munţilor, acvilele şi corbii veghează împrejurimile, iar în staţiune şi în zonele din împrejurimi curenţii de aer sunt ideali pentru zborul cu parapanta.
Vârfurile Păpuşa, Măgura şi Cerbul se numără printre cele mai căutate locuri, iar motocicliştii nu ratează niciodată ocazia de a străbate pe două roţi Transalpina, drumul care traversează munţii. Pe timpul verii, turiştii pot practica şi mountain-bike.
Drumeţii spre lacurile glaciare
LOCALIZARE. Staţiunea înfiinţată încă din anul 1930 este situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, la altitudinea de 1.600-1.800 de metri, la 63 de kilometri distanţă de municipiul Târgu-Jiu.
ACCES. La Rânca se poate ajunge cu maşina, pe DN 67 C. Din Novaci, mai mergeţi 18 kilometri.
CAZARE. În zonă există circa 600 de cabane, pensiuni şi hoteluri. O cameră dublă la hotel costă între 150 şi 200 de lei pe noapte, iar o cameră dublă, între 200 şi 250 de lei.
ACTIVITĂŢI. Sporturile de iarnă sunt favoritele turiştilor. Puteţi închiria clăpari, beţe, şi schiuri cu 25 de lei pe zi, clăpari şi placă cu 30 lei pe zi şi sanie cu 10 lei pe zi. De asemenea, drumeţiile vă ajută să scăpaţi de stres. Puteţi admira lacurile glaciare Roşiile, Călcescu, Mija, Lacul Verde, vârfurile Parângului (Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul, Vârful Păpuşa, Parângul Mare) sau lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul şi Galbenul.
Traseele montane sunt supravegheate de Salvamont.
INFORMAŢII. Detalii despre staţiune şi despre cazare găsiţi pe site-urile www.ranca.org, www.rancaonline.com şi www.rancaonline.ro.
Încă o pârtie de schi
În lunile fără zăpadă, traseele pot fi parcurse uşor cu bicicleta Foto: Salvamont Gorj
Deocamdată, în staţiune există două pârtii de schi, una de nivel mediu, cu o lungime de 500 de metri, şi una pentru începători, lungă de 600 de metri, dotată cu instalaţie de teleschi, babyski, nocturnă şi sonorizare. În această iarnă va fi dată în folosinţă o nouă pârtie, amenajată pe unul dintre versanţii Vârfului Păpuşa. Cu o lungime de un kilometru, aceasta va avea şi instalaţie de teleschi.
Pârtiile din Rânca sunt ideale şi pentru pasionaţii de snow-board, iar schiorii experimentaţi pot opta şi pentru schiul de tură în împrejurimile staţiunii, atunci când nu există pericolul producerii avalanşelor. Spre deosebire de schiul alpin, în care se folosesc mijloace mecanizate pentru urcare, schiul de tură impune deplasarea pe schiuri atât în urcare, cât şi în coborâre, folosind propria forţă a schiorului.
Pentru copii, dar şi pentru cei care nu ştiu să schieze, la Rânca există şi două pârtii de săniuş.
Curse prin zăpadă
Deşi nu sunt chiar pe placul tuturor iubitorilor muntelui, ATV-urile şi snowmobilele pot fi închiriate de la centrele din zonă. O oră pe patru roţi costă între 80 şi 100 de lei pe oră, în funcţie de model şi de puterea motorului. Când ATV-urile nu mai fac faţă din cauza stratului mare de zăpadă, cea mai bună sursă de distracţie, adrenalină şi libertate rămâne snowmobilul. Pentru o cursă nebunească prin zăpadă, plătiţi între 120 şi 150 de lei pe oră.
Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase precum cele de lângă Marea Moartă, dar la fel de vindecătoare. La frontiera ucraineano-română, în orăşelul Slatina (Solotvino în ucraineană) există un lac, Kunigunda. Efectele apei sărate de aici nu sunt cu nimic mai slabe decât a celei din Marea Moartă.
doi ani, impozanta clădire a fost gata, fi nisată şi dotată, devenind un fel de emblemă a municipiului. Deloc întâmplător, acest proces a început îndată ce noul primar a câştigat alegerile. Stelu Platon (foto mare), primul primar liberal din istoria Topliţei, a avut această ambiţie, şi a câştigat pariul. Cu el însuşi, în primul rând. Astăzi, în acest adevărat centru politic, administrativ şi cultural, se află şi Primăria, şi instituţiile deconcentrate, şi o bibliotecă foarte bine dotată, şi o superbă sală de spectacole, recent inaugurată. „Eu am fost, timp de două legislaturi, consilier municipal în Topliţa. Ştiu bine ce probleme are localitatea, ce ar trebui să fac şi care sunt priorităţile. De aceea, să nu vă miraţi dacă o să afl aţi că avem foarte multe proiecte, unele deja începute, pentru altele căutăm fonduri. Pentru că şi problemele în Topliţa sunt enorm de mari. S-au închis fabrici, s-au pierdut locuri de muncă, avem şomaj de 10 la sută, iar veniturile la buget s-au subţiat. Dar căutăm alte resurse fi nanciare, fi e de la judeţ, fi e de la Guvern, fi e din programe europene”, ne spune primarul. Şi începe să ne expună ce are în agendă.
Primăria, banii pentru aceste proiecte, cota de 30 la sută...” Luna viitoare va fi gata un bloc cu 34 de apartamente, pentru cazuri sociale. Şi va începe lucrul la alte 20 de locuinţe sociale. Curând, pe 1 mai, locuitorii Topliţei vor avea o nouă hală agro-alimentară. „Am reuşit să fac un parteneriat cu cei de la Plus, să reconstruiască piaţa pe banii lor, şi să-şi facă acolo şi propriul magazin. Iar hala va fi în proprietatea Consiliului Local, aşa a fost înţelegerea”, mai zice primarul, care e departe de a încheia lista proiectelor sale. Recent, Primăria a recepţionat conducta de gaz care vine de la Gheorgheni. 42 de kilometri. Se lucrează de zor la reţeaua de distribuţie a gazului în intravilan. Aşa că, spre sfârşitul acestui an, topliţenii ar putea trăi un moment istoric: vor avea gaz în locuinţe! Ce mai are în lucru Primăria? Extinderea reţelei de canalizare (acum există doar în zona centrală). Refacerea trotuarelor. Reabilitarea Parcului Central (foto stânga) (cofi nanţare de la Ministerul Mediului). Şi, cel mai important, s-a depus un proiect la Agenţia de Dezvoltare 7 Centru, valoarea acestuia fi ind de nu mai puţin de 10,7 milioane de euro. Proiectul e foarte ambiţios, dacă ne gândim că ar trebui asfaltate 41 de străzi, plus un centru social şi un azil, plus un sistem de supraveghere video în oraş, cu 60 de camere wireless! Proiectul este eligibil - ne asigură domnul Platon -, e la Ministerul Mediului, se aşteaptă banii de la Uniunea Europeană (UE). Şi tot în 2010, care pare să fi e anul marilor investiţii pentru Topliţa, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) va reface şi DN 12 (foto jos), care trece prin oraş şi este, putem confi rma, un dezastru. În sarcina Primăriei va sta reabilitarea trotuarelor pe acest tronson.
cherestea. Unele s-au închis, pentru că piaţa europeană e şi ea în criză şi nu mai cere atâta lemn. Urmarea? Alţi şomeri. Mulţi dintre ei au ales să plece afară, la muncă, dar e tot mai greu şi acolo. Mai sunt două mici fabrici, una de tricotaje, cu capital românesc, alta de încălţăminte, a unui italian. Partea proastă este că şi Fabrica de lapte de la Remetea a dat faliment. Asta înseamnă că fermierii din zonă nu prea au ce să facă cu laptele, deşi au destule vaci şi oi. Primăria le-a pus acestora la dispoziţie păşuni, în urma unor licitaţii, dar valorifi carea laptelui şi a cărnii rămâne marea problemă. Şi totuşi, primarul Stelu Platon rămâne optimist, şi se gândeşte tot mai serios că şansa municipiului poate fi turismul. În Topliţa sunt două ştranduri cu apă mezotermală, la 27 grade Celsius. Unul a fost retrocedat, celălalt a rămas la Primărie, cu un statut încă neclar. Ar trebui investiţii serioase şi aici, ca să se valorifi ce această bogăţie pe care stă oraşul. Mai ales că, în conformitate cu studiile de fezabilitate făcute recent, ar exista, la adâncimea de 1.000 de metri, ape termale la temperatura de 50 de grade! Dacă adăugăm cele două pârtii de schi, bine dotate, şi zecile de pensiuni agro-turistice care au apărut în zona periurbană, putem conchide că Topliţa are, într-adevăr, un potenţial turistic remarcabil.