sâmbătă, 31 decembrie 2011

Romanian YouthVoice.ro/English: King Mihai I of Romania blames Winston Churchill: „I cannot ever forgive Churchill, who threw us to the Russians”

re Neither Hitler nor Mussolini ever imagined that a young, inexperienced monarch could change the course of the Second World War with a coup. Or at least to shorten the carnage by six months, writes the Spaanish newpaper El Pais after visiting King Mihai (Michael) of Romania in his home in Switzerland.

“Officially, what I did was get Romania out of the war, in hope of avoiding bloodshed. Although I knew that the Germans would never accept that. In fact, they didn’t, as they bombed us the same day,” the king says.

But during the long years in exile, Mihai was always bothered by what he deems as treason of the West and especially of British leader Winston Churchill. “Romania and all countries east of Germany were abandoned at Yalta,” he said, recalling the February 1945 conference when Stalin, Roosevelt and Churchill re-divided Europe.

“I can of course understand why Churchill thought this was the only possible strategy, from the British point of view at least. But I cannot forgive him and accept it.”

The king does not forget that normal people were to pay the consecuences, “the same nations for which the Alies entered the war”, he continues. “And even though there was no oposition from any leader at Yalta against the re-divided Europe, it was Churchill that considered it as a natural solution and perfectly acceptable”.

More details about the interview: http://www.elpais.com/articulo/Revista/sabado/Comi/Hitler/era/estirado/frio/Mussolini/parecia/humano/elpepirsa/20111224elpepirsa_1/Tes

Source: http://www.youthvoice.ro/english/king-mihai-i-of-romania-blames-winston-churchill-i-cannot-ever-forgive-churchill-who-threw-us-to-the-russians/

Romanian YouthVoice.ro/economie: Sursele creșterii exporturilor României: telefonul, bujia și mașina

Telefonul mobil este cel mai bine vândut produs al României în primele opt luni ale acestui an, potrivit ultimelor date comunicate de Institutul Național de Statistică, însă, de anul viitor fabrica de la Jucu de va închide ceea ce va anula acest trend al telefoanelor.

Telefoanele, în mare parte fabricate de Nokia, s-au vândut de 1,22 miliarde de euro, fiind urmate de bujii cu 1,09 miliarde de euro. Pe locul trei în topul produselor de export se află autovehicule diesel care s-au vândut de 921 milioane de euro.

În total, exporturile României la opt luni sunt de 29 de miliarde de euro, mai mult decât în primele nouă luni ale lui 2010 şi un record de după Revoluţie pentru această perioadă din an. România ocupă locul opt la avansul exporturilor din UE din 2011 cu un plus de 25% faţă de 2010.

La import, cele mai cumpărate produse sunt aceleaşi: ţiţei, medicamente, gaze, la fel ca în primele cinci luni ale anului. Ţiţeiul s-a importat de 2,2 miliarde de euro, în primele opt luni de peste două ori mai mult decât medicamentele – 1 miliard de euro în timp ce gaze s-au importat de 794 milioane de euro. Importurile de ţiţei aparţin, în cea mai mare parte, companiilor Rompetrol şi LukOil, care îl procesează în rafinăriile Petromidia şi Petrotel.
Totalul importurilor la opt luni este de 35 de miliarde de euro, mai mare cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cel mai mare partener comercial al României continuă să fie Germania cu o valoare a schimburilor de 11,5 miliarde de euro dintre care exporturi de 5,6 miliarde de euro şi importuri de aproape 6 miliarde de euro. Locul doi este ocupat de Italia cu o valoare a schimburilor bilaterale de aproape 8 miliarde de euro dintre care 3,8 miliarde sunt exporturile noastre. Pe a treia poziţie se află Ungaria cu o valoare a schimburilor de 4,63 miliarde de euro. Balanţa comercială este defavorabilă României care reuşeşte să exporte de doar 1,63 miliarde de euro în timp ce importă de 3 miliarde de euro.
Alţi mari parteneri comerciali ai României mai sunt Franţa, Turcia ori China.

Sursa: http://www.youthvoice.ro/economie/sursele-creterii-exporturilor-romaniei-telefonul-bujia-i-maina/

sâmbătă, 17 decembrie 2011

CatalinCornea.ro:Cu ce înlocuim punga de plastic?

Pungile de plastic sunt peste tot. În râuri, la ferestrele caselor sau chiar blocurilor, în copaci, în parcuri, pe văi sau plaje, pungile de plastic au devenit un fenomen dăunător denumit şi “poluarea albă”.

Efectele negative ale pungilor de plastic sunt multiple. Estimările arată că unei pungi de plastic îi trebuie între 20 şi 1000 de ani pentru a se degrada (în funcţie de grosimea acesteia), iar dacă eliminarea se face prin ardere, în timpul acestui proces pungile de plastic emit gaze extrem de toxice. Prin ardere, plasticul poluează aerul şi produce degradarea rapidă a solului.

Pungile de plastic sunt o prezenţa masivă în cadrul deşeurilor menajere din comunităţi dar totodată ele reprezintă şi un pericol pentru diferite specii animale care suferă din cauza înghiţirii lor sau a blocării între acestea. Balenele, pescăruşii şi broaştele ţestoase sunt printre vietăţile cele mai expuse morţii cauzate de pungile de plastic.

De asemenea, poluarea vizuală cauzată de pungile aruncate sau purtate de vânt este semnificativă. Pungile de plastic formează “bălti” în care se pot dezvolta microorganisme periculoase, inclusiv insecte ce pot transmite diferite boli, mai ales că pungile de plastic contribuie şi la înfundarea canalizării oraşelor.

Pentru producerea pungilor de plastic se utilizează în general polimeri de plastic ce provin din resurse non-regenerabile, doar o mică parte din pungile de plastic fiind colectate şi reciclate.

În România pungile de plastic umplu gropile de gunoi, stau aruncate pe strada sau în parcuri şi plutesc nestingherite pe cursurile de râu. Din calculele estimative, la ora actuală un român foloseşte în medie pe an circa 250 de pungi de plastic.

Soluţiile implementate în diferite state au avut ca scop descurajarea folosirii acestor tipuri de ambalaje. Prima măsură are în vedere simple campanii de conştientizare a consumatorilor asupra efectelor negative a pungilor de plastic asupra mediului. Din păcate aceste campanii înregistrează rezultate modeste în ceea ce priveşte renunţarea consumatorilor la astfel de ambalaje. O a doua măsură se refera la suprataxarea pungilor de plastic, fiind o măsură cu rezultate mai bune într-un timp mai scurt. A treia şi cea mai drastică măsură prevede interzicerea definitivă a pungilor de plastic.

Din păcate soluţia experimentată în România, ce a suprataxării împreună cu promovarea utilizării pungilor de hârtie nu poate produce efecte semnificative mai ales că pungile de hârtie sunt la rândul lor foarte poluante.
Ideea principală este că atunci când vorbim de poluarea mediului nu ne referim doar la biodegrabilitatea unui material cum ar fi de exemplu plasticul, ci şi la multe alte aspecte cu ar fi energia necesară pentru obţinerea acestuia, materiale de bază şi forţa de muncă şi alte activităţi care duc în mod direct sau indirect la poluarea mediului.

Aproape toată lumea se concentrează pe efectele negative ale pungii de plastic, majoritatea considerând că alternativa este punga de hârtie. GRESIT! Punga de hârtie este şi ea foarte poluantă.

Punga de hârtie ridică o problemă semnificativă în ceea ce priveşte consumul de energie şi resurse naturale. Practic se consumă de patru ori mai mută energie pentru producerea pungilor de hârtie decât a celor din plastic. Energia necesară obţinerii pungilor se măsoară în BTU (British Thermal Unit, BTU= cantitatea de energie termală necesară creşterii cu un grad Fahrenheit a unui font de apă). În cazul pungilor de plastic acest număr este 584 BTU, iar în cazul celor de hârtie este de 2511 BTU. Putem observa faptul că pentru obţinerea pungilor de plastic este nevoie de o cantitate mult mai mică de energie.

Desigur, majoritatea hârtiei este produsă din copaci, de aceea, impactul asupra calităţii aerului este enrorm. Pădurile, cele care absorb gazele cu efect de seră vor fi tăiate, iar apoi, pentru a se produce pungi se vor produce alte gaze cu efect de seră…
O altă problemă pe care o ridică producerea pungilor de hârtie este poluarea. Toate cercetările arată ca soluţiile chimice necesare pentru producerea pungilor de hârtie determină o poluare semnificativă atât a aerului cât şi a apei. Producţia de saci de hârtie determină cu 70% mai multă poluare a aerului şi de 50 de ori mai multă poluare a apei decât producţia de saci de plastic.
Pe de ală parte reciclarea hârtiei consumă cu 91% mai multă energie decât cea a plasticului. În cazul plasticului avem nevoie de 17 BTU, iar în cazul hârtiei avem nevoie de 1444 BTU.
De asemenea, majoritatea studiilor recente demonstrează ca procesul de degradare a hârtiei nu este substanţial mai rapid decât cel al plasticului, mai ales în groapa de gunoi în lipsa apei, luminii şi oxigenului, elemente necesare ale procesului de degradare.
În concluzie, putem observa că niciuna din cele două tipuri de pungi nu duce la o situaţie satisfăcătoare. Şi atunci ce am putea face în scopul protecţiei mediului, sănataţii oamenilor şi animalelor?

Soluţia reală este completa înlocuire a acestor pungi cu plase/pungi produse din materiale biodegradabile şi realizate prin procese de productie nepoluante (sau cu poluare redusă). În tot mai multe ţări se iau deja măsuri de interzicere a pungilor de plastic şi de înlocuire completă a acestora cu pungi din materiale biodegradabile: pungile de plastic biodegradabil (care conţin aditivi biodegradabili) sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi faina de porumb, plasele din material textil (cânepa organică, bumbac, iuta etc).

Aşadar trebuie luate măsuri care într-un interval rezonabil de cel mult 1-2 ani să conducă la o schimbare de substanţă.

Sursa: http://catalincornea.ro/2011/12/18/cu-ce-inlocuim-punga-de-plastic/

Tolerance.ro: Russian elections: the members of the European Parliament call for new free and fair elections

re After the US Secretary of State, Hillary Clinton voiced "serious concerns" about the parliamentary elections which took place in Russia, this week, the MEPs called for new free and fair elections and an immediate and full investigation of all reports of fraud and intimidation in the Russian elections held on 4 December, while welcoming demonstrations in Russia as an expression of the will of the people in a resolution passed on Wednesday.

"MEPs stress that the running of the election showed that Russia does not meet election standards as defined by the OSCE, and express deep concern about reports of fraud and the preliminary findings of the OSCE/ODIHR report on procedural violations, lack of media impartiality, harassment of independent monitors and lack of separation between party and state".

Details: http://tolerance.ro/news/russian-elections-the-members-of-the-european-parliament-call-for-new-free-and-fair-elections/

vineri, 7 octombrie 2011

YouthVoice.ro/Turism: România, în topul turismului de aventură

România ocupă şi locuri fruntaşe în clasamentele mondiale. Turismul de aventură este cel care ne plasează pe locul 9 din 160 de ţări în curs de dezvoltare. Topul a fost realizat de Universitatea George Washington, în colaborare cu două firme de consultanţă în turism.

Indexul ia în calcul nu doar popularitatea actuală a destinaţiilor, ci şi potenţialul de dezvoltare ale acestui segment de turism, bazat pe ieşirile în natură sau pe exploatarea diferitelor culturi. Pentru calcularea punctajului ţărilor analizate s-a avut în vedere şi siguranţa, resursele naturale, resursele necesare activităţilor de aventură, infrastructura şi resursele culturale.

Primele trei locuri în categoria ţărilor în curs de dezvoltare au fost ocupate de Israel, Slovacia şi Chile. La categoria ţărilor dezvoltate, Elveţia, Islanda şi Noua Zeelandă au ocupat primele trei locuri.

Oficialii Organizaţiei Mondiale a Turismului au preconizat că România şi-ar putea dubla numărul de turişti străini în următorii 2-3 ani, dacă va continua să se concentreze pe promovarea muntelui, a Deltei, a mănăstirilor şi a vieţii la ţară.

duminică, 29 mai 2011

Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au cr

Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au croitoresele românce

de Laura HOLBAN

Designul rochiei care a aparţine brandului Reiss a făcut o bună impresie nu doar la întâlnirea cuplului princiar cu familia Obama, ci a fost şi pe placul publicului larg care a văzut fotografii cu Catherine.

Rochia cu care a eclipsat-o Ducesa de Cambridge, Kate Middleton, pe Prima Doamnă a Americii a fost făcută în România. Rochia, care a costat 200 de euro, a fost realizată de către croitorese românce plătite lunar cu echivalentul a 193 de euro, scrie Daily Mail.

Designul rochiei care a aparţine brandului Reiss a făcut o bună impresie nu doar la întâlnirea cuplului princiar cu familia Obama, ci a fost şi pe placul publicului larg care a văzut fotografii cu Catherine.

După această întâlnire, cererea pentru acest model de rochie a fost atât de mare încât website-ul companiei a cedat şi toate rochiile s-au vândut în mai puţin de 24 de ore.

Modelul purtat de Ducesa de Cambridge a făcut ravagii. Foto: Daily Mail

Jurnaliştii de la Daily Mail au aflat că atelierele brandului preferat al Ducesei se află într-o suburbie a Bucureştiului. Angajatele de acolo sunt plătite cu 1,14 euro pe oră, respectiv circa 5 lei pe oră, cu mult mai puţin decât alte muncitoare din estul Europei. Realizarea rochiei de culoarea nisipului pe care a purtat-o soţia prinţului William nu a costat mai mult de 17 euro.

Jurnaliştii britanici au fost şocaţi să vadă ce condiţii de muncă le oferă angajatorul croitoreselor. Fabrica Rimcor EX în care acestea lucrează "aduce a clădire industrială, cu pereţi înalţi şi ziduri din metal solid". Ţinând cont de salariul mic de care au aflat că beneficiază angajatele, Daily Mail s-a interesat la Institutul Naţional de Statistică şi a subliniat că angajaţii de aici sunt plătiţi cu cel puţin 25 de euro pe lună mai puţin decât salariul mediu în industria în care lucrează.

Fabrica unde se fac rochii pentru ducese. Foto: Daily Mail

Juliana Haita, o angajată care lucrează de 15 ani pentru Rimcor Ex, nu se plânge de condiţiile în care lucrează, ba mai mult, le numeşte decente. "Aceste lucruri sunt normale pentru mine. Sunt obişnuită cu aşa ceva", a explicat femeia. O obiecţie adusă de Haita sunt temperaturile mari din timpul verii, însă a explicat că toţi angajaţii primesc o jumătate de oră de pauză în plus în acea perioadă.

Angajatele au aflat cu această ocazie că soţia prinţului William a purtat o creaţie făcută de mâinile lor. "Mă bucur să ştiu că un lucru mic pe care eu îl fac aici, ajunge într-o sală de bal, undeva în lume", a declarat Haita.

Jurnaliştii britanici nu au uitat să precizeze că fabrica se află în imediata apropiere a unei comune locuite de ţigani, unde, anul trecut, o fată de 10 ani a rămas însărcinată în urma unei relaţii sexuale cu vărul ei.

Sursa: http://www.gandul.info/magazin/rochia-cu-care-kate-middleton-a-eclipsat-o-pe-prima-doamna-a-americii-a-fost-facuta-in-romania-cat-costa-rochia-in-marea-britanie-si-ce-salarii-au-croitoresele-romance-8292085

sâmbătă, 28 mai 2011

www.YouthVoice.ro/Harghita: Finanţare pentru introducerea în circuitul turistic a Castelului de Apă din Drobeta Turnu Severin

Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a obţinut pentru anul 2011 o finanţare nerambursabilă IPA în valoare de 841.405 euro, sumă ce va fi utilizată pentru modernizarea şi introducerea în circuitul turistic a Castelului de apă din localitate, construit la începutul secolului XX.

Primarul Constantin Gherghe, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că respectivul castel fusese utilizat pentru distribuirea apei potabile şi de aproape 50 de ani fusese scos din uz, dar pentru valoarea lui istorică şi arhitectonică a fost păstrat în patrimoniul administraţiei, devenind emblema localităţii.

'În urma promovării unui proiect transfrontalier, în colaborare cu Primăria oraşului Negotin din Serbia, am reuşit să realizăm un fond bănesc care ne va permite să amenajăm în acest Castel de apă o sală de expoziţie, o platformă belvedere şi un muzeu', a precizat Gherghe. Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin va cofinanţa cu 148.483 euro lucrările prevăzute în contractul de finanţare semnat cu Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, ele urmând să înceapă din luna ianuarie a acestui an.

vineri, 20 mai 2011

Informatia Harghitei: Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita

Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat judeţul Harghita
Moştenitorul coroanei britanice a admirat biserica fortificată din Delniţa, a vizitat casa unei englezoaice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească

Prinţul Charles al Marii Britanii s-a aflat, miercuri, în localitatea harghiteană Delniţa, unde s-a întâlnit cu localnicii, a admirat biserica fortificată, a vizitat casa unei britanice stabilită în zonă şi a învăţat să cosească.
Vizita moştenitorului coroanei britanice a început în zona de lângă biserica fortificată din Delniţa, acolo unde se află o mlaştină şi un cercetător de la Universitatea ,,Sapientia" din Miercurea-Ciuc a realizat un studiu despre viaţa amfibienilor, cu precădere o specie foarte rară de broaşte albastre.
Îmbrăcat lejer şi zâmbitor, prinţul Charles a ascultat cu atenţie explicaţiile cercetătorului Demeter Laszlo despre zona respectivă, care are o frumuseţe aparte.
Timp de aproape jumătate de oră, departe de ochii presei, prinţul s-a plimbat pe o potecă amenajată, după care a vizitat biserica fortificată din Delniţa, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, monument istoric, care datează din 1333, atestat în dijmele papale.
Biserica este construită în stil gotic târziu, dar păstrează câteva elemente specifice stilului roman. Valoros este tavanul monumentului compus din 104 casete pictate în stil renascentist popular, iar bolta este pictată cu imaginea Maicii Domnului, fiind cea mai veche, cea mai mare şi cea mai frumoasă lucrare de acest gen din Transilvania.

Citeşte materialul intregral în ediţia din 20 mai a ziarului Informaţia Harghitei

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/

sâmbătă, 30 aprilie 2011

Parintele Boian, de Paste: „Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure identitatea”

Malainita, Timoc, Serbia/Timoc Press http://www.timocpress.info/

Parintele Boian, de Paste: „Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure  identitatea”
In prezenta a aproximativ 500 de romani veniti din toate regiunile Timocului, dupa Sfanta slujba de Paste, tinuta de cei patru preoti romani de la sudul Dunarii inpreuna cu cativa preoti din Banat, s-a deschis Festivalul de Paşti a Culturii Româneşti de la Malainita transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Manifestarea a inceput cu binecuvantarea preotului Boian Alecsandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis", care in cuvantul sau a subliniat că organizează această manifestare de spiritualitate şi cultură românească de fiecare dată a treaia zi de Paşte, când creştinii români din sudul Dunării, Timoc şi Morava vor să reaprindă o lumânare la un lăcaş sfânt întru cinstirea lui Dumnezeu şi a neamului românesc.

El a arătat că datorită dansului şi cântecului cei peste 300.000 de români din zonă au supravieţuit în ultimii aproape 180 de ani, când li s-au luat drepturile de învăţare a limbii române, de a se ruga şi scrie în limba strămoşilor.

„Au trecute multe nenorociri peste minoritatea românească din Serbia, dar nimeni nu a putut să ne fure identitatea. Prin cântec ne-am conservat fiinţa şi am transmis din generaţie în generaţie tradiţiile şi obiceiurile noastre româneşti", a declarat Parintele Boian.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei culturale Ariadnae Filum, Zavişa Jurji, a afirmat că astfel de manifestări culturale i-au ţinut strânşi laolaltă pe românii din Serbia şi le-a dat speranţa că într-o zi vor avea acces nestingherit la valorile lor istorice. Zavisa Jurj a multumit Bisarici Ortodoxe Romane, parintilor prezenti, ca si Institului Cultural Roman, despre care a subliniat ca nu e prima data cand ajuta romanii din Timoc.

A fost prezenta la festival şi o delegaţie a Comunităţii Romanilor din Serbia, condusă de preşedintele Stevan Mihailov care a fost de părere că numai uniţi în jurul interesului lor comun românii pot deveni o forţă şi un partener de dialog pentru autorităţile sarbe care fac tot ce este posibil să-i împiedice pe românii din Timoc de a avea limba romana.

„Noi, liderii românilor din Serbia întreagă ar trebui să renunţăm la orgolii, să ne dăm mâna şi începem lupta pentru renaştere naţională în Timoc, Morava şi sudul Dunării", a concluzionat Mihailov.

Programul a inceput cu o urare a lui Slavisa Costandinovici, roman din satul Bucia, comuna Bor , prin care a spus: „... Dacuma inainte trebuie sa ne staruim copiii nostri sa îi îndemnam rumâneaste sa vorbeasca, radasina noastra sa nu sa parasasca. Limba noastra de-o vojim, rumaneasce sa vorbim, ca daca o sa uitam nici noi rumanii nu o sa mai fim. La urma ma rog la Dumnezau tuata lumea so pazasca ca Rumânii să traiască."

In continuarea programului s-au prezentat Ansamblurile folclorice din satul Lugniţa, comuna Zaiecear si Bogovina din Comuna Bolevaţ, cu cantece si jocuri romanesti specifice zonei din care vin: Grupul de cantece populare „Gherghina" din Negotin, solisti vocali si instrumentali din Metoniţa, comuna Bor, Prahova, Geanova comuna Negotin, Mali Izvor (Izvoru al Mic) comuna Negotin, Jitcoviţa, comuna Golubaţ.

Cea mai interesanta pentru spectatori a fost prezentarea cunoscutei cantarete din Romania Angelica Stoican, care a cules cele mai multe aplauze cu un cântec deosebit „Tot pe drumu Borului din Valea Timocului".


Programul l-au închis Florin Vasilica şi Grupul „Teleorman", care in cateva luni sunt prezenti deja a doua oara la romanii timoceni.

Festivalul de muzică populară de la Malainiţa a fost susţinut financiar, în baza unui proiect, de Institutul Cultural Român, Directia "Romani din afara Tarii".